Pentru că noul proiect legislativ privind salarizarea personalului bugetar nu prevede nicio creştere salarială pentru angajaţii ANPC-CRPC-CJPC, angajaţii Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Vest Oltenia (CRCPR) au intrat în protest spontan, marţi, 7 iunie a.c., între orele 12.00-13.00. Stabilirea salariilor funcţionarilor din ANPC şi CRPC la nivelul celor din ANSVSA, acordarea de vouchere de vacanţă şi a celui de al 13-lea salariu sunt câteva dintre revendicărilor comisarilor de la Protecţia Consumatorilor.
„Am decis sa ne adresăm acum, tuturor, într-un mod transparent şi public, pentru că situaţia comisarilor din cadrul Comisariatelor Regionale Pentru Protecţia Consumatorilor a ajuns într-un moment critic. Nu este în intenţia noastră să declanşăm un conflict, însă în acest moment apreciem că nu avem niciun fel de protecţie profesională, nu avem suport logistic în adevăratul sens al cuvântului, iar motivaţia noastră, dincolo de dorinţa de a ne face treaba cât mai bine, este aproape inexistentă”, se arată într-un comunicat semnat de Radu Preda, comisar-şef al Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea Sud-Vest Oltenia.
„Au cele mai mici salarii”
Acesta mai arată faptul că ei, comisarii ANPC, au cele mai mici venituri – formate exclusiv din salarii deoarece aproape orice altă activitate posibil aducătoare de venituri le este interzisă – dintre toate instituţiile de control deconcentrate. Un debutant în Comisariatele Regionale pentru Protecţia Consumatorilor începe de la minimum pe economie, iar ca superior, cu grad maxim de vechime, ajunge de regulă pe la 1.800 lei. „Precizăm că, la încadrări identice, salariile sunt considerabil diferite. ANPC şi-a diminuat personalul de circa trei ori în ultimii 10 ani. Comisarii sunt insuficienţi în toate comisariatele, acestea nefiind structurate în raport cu criterii locale obiective – număr locuitori/consumatori, număr operatori economici, etc. De-a lungul ultimilor ani, în special în cursul anului 2015 – prin actele normative care au modificat şi completat OUG nr. 83/2014, au fost adoptate măsuri de asimilare salarială între autorităţi publice similare ca atribuţii şi importanţă socială, prin care s-au instituit principii şi niveluri salariale similare pentru autorităţi similare din punct de vedere al activităţii şi importanţei sociale. Politica de asimilare salarială între instituţiile similare este una constantă, în ultima perioadă, pentru a elimina discrepanţele salariale majore dintre acestea, care se manifestă în defavoarea personalului şi în dauna interesului public de a avea o administraţie publică motivată şi performantă” se mai arată în comunicatul semnat de Radu Preda.
Vor venituri precum colegii sanitari-veterinari
Liderul comisarilor responsabili cu protecţia consumatorilor mai spune că, în cursul anului trecut, prin excepţie de la prevederile iniţiale ale OUG nr. 83/2014, mai multe categorii de personal plătite din fonduri publice au beneficiat de aplicarea acestor principii. În acest timp, funcţionarii publici cu atribuţii de control sunt, în continuare, trataţi salarial în mod diferit, comisarii din Protecţia consumatorilor fiind grav discriminaţi faţă de ceilalţi colegi din instituţiile de control similare: sanitar-veterinare, antifraudă fiscală etc.
„Este absolut necesar ca, la nivel naţional, în domeniul bugetar să existe şi să se aplice aceleaşi principii şi aceleaşi niveluri salariale pentru instituţiile similare, în special pentru cele de control. Numărul maxim de posturi aprobat la nivel naţional este de numai 621, din care pentru aparatul central 100, plus demnitarii, în timp ce pentru toate comisariatele regionale şi judeţene pentru protecţia consumatorilor din întreaga ţară 521 de posturi, astfel cum s-a stabilit prin HG nr. 580/2013, ceea ce arată că structura de personal este extrem de dezechilibrată în raport de importanţa şi atribuţiile pe care această autoritate naţionala, inclusiv prin structurile sale teritoriale, este chemată să le satisfacă în interes public. Din cauza acestui număr extrem de redus de personal la nivel judeţean şi teritorial, asimilarea salarială a personalului din domeniul Protecţiei Consumatorilor cu cea aferenta altor instituţii publice de control, cu mult mai consistente numeric, va avea un impact bugetar nesemnificativ de redus la nivelul ordonatorului principal de credite”, apreciază Preda.
Sunt foarte vulnerabili la corupţie
În justificarea demersului, angajaţii consideră că activitatea desfăşurată de comisarii din cadrul Comisariatelor Regionale pentru Protecţia Consumatorilor, funcţionari publici care exercită acţiuni de control ce implică exercitarea prerogativei de putere publică presupune un grad ridicat de responsabilitate, risc şi dificultate, la care aceste persoane nu ar fi supuse în condiţii normale în care şi-ar desfăşura activitatea fără desfăşurarea acestor acţiuni de control. Riscurile sunt nu doar pentru aceste persoane pe perioada exercitării acestor acţiuni sau chiar după încetarea raporturilor de serviciu ci, de multe ori, chiar pentru membrii familiilor lor.
„Problema este profundă în serviciile de control, în general, în special în Protecţia Consumatorilor în prezent, vulnerabili la corupţie, în care câştigurile salariale sunt disproporţionat de mici faţă de restul instituţiilor de control. În prezent, comisarii Comisariatelor Regionale pentru Protecţia Consumatorilor au cele mai mici salarii dintre toate instituţiile de control, sunt în deficit cu autoturismele în vederea efectuării controalelor, acestea efectuându-se cu autoturismele proprii, au lipsă de consumabile şi dotări ale laboratoarelor de expertiză etc. Spre deosebire de ameninţare, care este potenţială, vulnerabilitatea/cauza există permanent în cadrul activităţii unei structuri. Vulnerabilitatea la corupţie presupune orice situaţie care-i poate oferi unui funcţionar aflat într-un post sau care desfăşoară o anumită activitate posibilitatea să obţină foloase injuste în virtutea funcţiei sale”, se mai arată în protestul angajaţilor C.R.P.C.R. Sud-Vest Oltenia.
Funcţionarul public, greu de controlat
Contactul direct cu cetăţeanul în afara instituţiei este apreciat de semnatarul protestului drept cea mai des întâlnită situaţie în activitatea de control, care poate duce la existenţa unor vulnerabilităţi sporite în ce priveşte coruptibilitatea funcţionarilor publici, fiind greu de verificat existenţa unui contact cu cetăţeanul sau operatorul economic controlat sau câte asemenea contacte există şi dacă acestea sunt legale sau în afara legii.
„Dacă se evaluează vulnerabilitatea unei structuri dintr-un domeniu cu grad sporit de risc la corupţie, nu toţi funcţionarii care îşi desfăşoară activitatea în acel domeniu implică acelaşi grad de vulnerabilitate, ci doar aceia care lucrează pe anumite linii de activitate sau care realizează anumite sarcini. În mod special, atributul de agent constatator al contravenţiilor şi infracţiunilor este mai vulnerabil la corupţie, având posibilitatea conferită de lege de a constata, dar şi de a aplica sancţiuni pe loc. Între principalele forme de corupţie regăsim corupţia administrativă, iar între sectoarele vulnerabile la corupţie, administraţia publică centrală ocupă un loc special. Valorificarea controalelor reprezintă unul dintre principalii factori de risc la corupţie”, precizează Radu Preda.
„Din motivele arătate, este necesar să fie stabilit un tratament salarial nediscriminatoriu personalului din Protecţia Consumatorilor faţă de personalul celorlalte instituţii naţionale cu rol de control. Vedem în fiecare zi că din toate structurile, mediile profesionale se cere imperios suplimentarea veniturilor, a fondurilor, etc. Ştim că sunt ani în care nedreptăţile s-au acumulat iar discrepanţele salariale între funcţionarii publici cu atribuţii de control s-au accentuat şi că se recuperează greu”, a concluzionat comisarul-şef al C.R.P.C.R., Radu Preda.
