Violenţa în şcoli, aflată în vizorul autorităţilor

0
92

În ultimul timp, fenomenul violenţei în şcoli a mers pe o pantă ascendentă, aproape de cota de pericol, iar fenomenul „încrâncenării” între elevi a devenit destul de periculos. Undeva trebuia să se ia măsuri de prevenire şi combatere, s-au efectuat studii de specialitate şi, în urma rezultatelor acestora, s-au pus în aplicare programe. O organizaţie neguvernamentală, „Salvaţi Copiii!”, a pornit la drum şi a început derularea unor programe. Pe baza lor s-au făcut destule studii, iar, ca şi concluzii, s-a ajuns la punerea în practică a unor proiecte, dar, indiferent de păreri, este nevoie de o subvenţionare, în adevăratul sens al cuvântului, a educaţiei.

violenta-in-scoliViolenţa între copii, în şcolile din România, a ajuns la un nivel îngrijorător. „Salvaţi Copiii!”, ONG cu rezultate palpabile în România, a lansat primul studiu naţional cu privire la fenomenul de „bullying” (violenţa între copii), în  şcolile  româneşti, în vederea unei mai bune înţelegeri a motivelor care stau la baza acestor comportamente. Rezultatele sunt departe de a fi măcar satisfăcătoare: în mod repetat, în şcoală, trei din zece copii sunt excluşi din grupul de colegi; trei din zece minori sunt ameninţaţi cu bătaia sau lovirea de către cei care sunt împreună cu ei, vorbind de vârstă şi an de studiu; unul din patru a fost umilit. Din zece puştani, doi au recunoscut că i-au exclus din rândul lor pe cei care nu-i considerau „egali”, o formă minoră de discriminare. De asemenea, 37% din copiii participanţi la studiul de caz au mărturisit că s-au răspândit zvonuri umilitoare despre ei, iar 84% au spus că au fost martorii unei situaţii în care un elev îl ameninţa pe altul. Un fenomen îngrijorător, care trebuia şi, din fericire, a atras reacţii.

Ajutor de la CJRAE

marinela dumitrescuNu se putea şterge cu buretele peste aceste acţiuni, iar ONG-ul respectiv a luat câteva măsuri. Nu o putea face fără sprijinul instituţiilor îndrituite, cele cu prerogative în domeniu. «Suntem parteneri în acest proiect şi, deja, am început să punem în practică metodele de reducere a acestui fenomen, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Dolj, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dolj. Am fost în punerea în practică, prin seminarii la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară, Colegiul Naţional „Carol I”, vom merge şi în altele, în aşa fel încât să putem diminua acest fenomen. Prin acest parteneriat s-a pus la dispoziţie şi un ghid de utilizare a siguranţei în învăţământ, fiind accesibil „Un internet mai sigur pentru toţi elevii”, prin care, prin accesarea CTRL_AJUTOR, orice copil poate primi sprijin. Este vorba de posibilitatea de intervenţie, prin accesarea acelei taste amintite, aşa cum se specifică în „Ora de net”, program specific. Suntem în plină derulare a şcolarizării de formatori, iar cele mai frecvente cazuri raportate sunt de hărţuirea în on-line, dependenţa de internet etc.  În ceea ce priveşte violenţa fizică între elevi, aici ar fi mai multe de spus. Deocamdată, avem, deoarece despre aceasta este vorba, 47 de posturi de specialişti psiho-pedagogici în Dolj, cinci dintre aceştia fiind la sediul nostru. Cred că este nevoie de mai mult», a declarat prof. dr. Marinela Dumitrescu, director al Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională Dolj.

Consilieri puţini, la un număr mare de elevi

isj craioveanuSituaţia este mult mai complexă decât pare la prima vedere. Toţi cei care asigură asistenţa psiho-pedagogică sunt încadraţi cu jumătate de normă, iar conform Ordinului nr. 5555/2011, al ministrului Educaţiei, aflat şi acum în vigoare, este necesar un număr de minimum 800 de elevi, pentru a putea beneficia de un consilier psiho-pedagogic, şi de cel puţin 400 de copii pentru acelaşi post la grădiniţă. Este o adevărată bătaie de joc la adresa educaţiei şi este cât se poate de adevărat că subdimensionarea bugetară a învăţământului produce astfel de efecte. Rezultatele sunt cu atât mai vizibile în mediul rural.

«Nu am avut astfel de aspecte, însă nu putem trece cu vederea unele deficienţe. Sigur, suntem fără probleme, dar am avea nevoie de un consilier şcolar. Dar, atât timp cât aceasta este legislaţia nu putem decât să ne conformăm. În mediul rural, problemele sunt mult mai mari, dacă ne gândim şi la fenomenul copiilor care, cu părinţi plecaţi în străinătate, au nevoie de consiliere. Sperăm să fie făcut ceva în acest sens», a declarat prof.  Simona Negru, director al Şcolii Gimnaziale din comuna Ghindeni.

„Nu putem rămâne fără reacţie…”

Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj nu a rămas impasibil la acestor probleme . „Sunt situaţii destul de dificile. Nu putem rămâne fără reacţie. Astfel, aşa cum am mai spus, vom fi parteneri în proiecte de diminuare a fenomenului infracţional. Vom pune accent, şi atrag încă o dată atenţia, asupra implicării familiilor în educaţie. Este unul din scopurile noastre, pe lângă cel al scăderii abandonului şcolar. Vom promova tot timpul parteneriatele care reduc violenţa în unităţile de învăţământ”, a declarat prof. Lavinia Craioveanu, inspector general al ISJ Dolj.