Decizia definitivă a completului de cinci judecători ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în “Dosarul referendumului“, prin care a fost trimis în judecată preşedintele PSD, Liviu Dragnea, inserează o sancţiune dură: doi ani cu suspendare, după ce la fond fusese condamnat la un an de închisoare cu suspendare. Alături de Liviu Dragnea, trimis în judecată la 7 octombrie 2013, acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii de o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, s-au mai aflat alte 74 de persoane, preşedinţi şi membrii ai unor secţii de votare din localităţi aparţinând judeţelor Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urne a unui număr suplimentar de buletine de vot, decât cele votate de alegători, infracţiune comisă sub forma complicităţii sau instigării. Se cunosc acuzaţiile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, din rechizitoriul întocmit, conform căruia Nicolae Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent preşedinte al aceluiaşi partid, ar fi coordonat un mecanism complex de fraudare a alegerilor, despre care s-a făcut destul vorbire. Liviu Dragnea şi ceilalţi lideri ai USL au militat, cu îndârjire, pentru îndeplinirea cvorumului de participare. În câmpul politic al lui Traian Băsescu, acesta a cerut simpatizanţilor săi să nu participe la vot. A fost o treabă foarte românească, fiindcă dacă liderii sociali-democraţi explicau occidentului tot ceea ce intenţionează, nu se ajungea la deznodământul cunoscut. S-a vorbit de “puci” sau de o “lovitură de stat”. De fapt a fost mai mult o încleştare între oameni şi grupuri, decât între principii. Şi unii şi alţii au vrut să termine cu adversarul. Decizia definitivă, conform aşteptărilor, sună grav. Liviu Dragnea a declarat în faţa instanţei, în ultima sa intervenţie, că se consideră nevinovat şi a solicitat, conform MEDIAFAX, achitarea. “Militanţii nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot, pentru că acesta este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Traian Băsescu. Nici un partid nu putea obţine foloase necuvenite“. Teoretic, PSD-ul este decapitat, dacă se poate spune aşa. Dincolo de anvergura sa reală, pentru nu puţini una de pasaj între perioada Victor Ponta şi cea care va urma, Liviu Dragnea era o soluţie pragmatică, de moment, înaintea alegerilor locale şi a celor parlamentare. Conform Codului de etică şi conduită adoptat la Comitetul Executiv Naţional, din decembrie anul trecut, Liviu Dragnea trebuie să demisioneze din funcţia deţinută. Posibila provocare a unor tensiuni şi lupte interne pentru succesiune, chiar în preambulul campaniei electorale pentru alegerile locale, îndeamnă la cumpătare şi reţinere, deşi pretendenţii la fotoliul de lider, deţinut de Liviu Dragnea, se agită şi se uită la ceas. După publicarea sentinţei în dosarul lui Liviu Dragnea, Victor Ponta a scris pe pagina sa de facebook că “partidul trebuie ferit de toţi ofiţerii acoperiţi sau descoperiţi care vor să-l preia”. În cele din urmă PSD se va desolidariza de Liviu Dragnea, chiar dacă nu puţini, din anturajul propriu, îl vor deplânge, iar ieri şi-au manifestat ataşamentul, făcând zid în jurul lui. Sentimentele sunt însă de paradă. Momentan se strâng, cum spuneam, rândurile în jurul lui Liviu Dragnea care, rănit, pentru mulţi este o victimă politică, într-o confruntare teribilă cu Traian Băsescu, care a durat atâţia ani.
