Autorităţile române s-au lăsat minţite, voit, ani la rând de organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR), care erau obligate la recuperarea deşeurilor de pe piaţa internă. Controalele de anul trecut au scos la iveală raportarea unor cantităţi fictive de deşeuri, care în realitate nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Acum, când procedura europeană de infringement este pe cale de a fi deschisă împotriva României, Ministerul Mediului impune o taxă de mediu de 2 lei per kilogram. După un prejudiciu estimat la 54 de milioane de euro, acum, pentru a evita şi o posibilă penalitate impusă de UE de 200.000 de euro/zi, agenţii economici vor fi nevoiţi să majoreze preţurile produselor alimentare. Şi mai gravă este bulversarea tuturor planurilor de afaceri bazate pe o proiecţie a cheltuielilor ce nu a luat în seamă o astfel de taxă.
Joi, 21 ianuarie 2016, la sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) s-a desfăşurat o întâlnire între conducerea MMAP, a Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM) şi reprezentanţii industriilor din România, pe tema recuperării de pe piaţă a deşeurilor rezultate din ambalaje. Întâlnirea a vizat riscul la care ţara noastră se supune în cazul neatingerii ţintelor de reciclare în domeniul ambalajelor, respectiv potenţiala declanşare a unei proceduri de infringement. De asemenea, întâlnirea a fost motivată şi de semnalele din piaţă privind intenţia producătorilor de a creşte preţurile produselor.
“Riscul declanşării procedurii de infringement în domeniul deşeurilor de ambalaje a fost evidenţiat de controalele fiscale derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu la organizaţiile de transfer de responsabilitate (OTR) angajate de agenţii economici pentru recuperarea deşeurilor de pe piaţă. Controalele desfăşurate în 2015 au identificat o serie de nereguli în acest sistem, dintre care cea mai gravă se referă la raportarea de către OTR a unor cantităţi fictive de deşeuri care, în realitate, nu au fost niciodată colectate sau reciclate. Ca atare, AFM a aplicat penalităţi fiscale pentru 6 din cele 10 OTR din România, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Dincolo de ceea ce a dispus AFM, cazul a fost trimis mai departe şi către Parchetul General, pentru verificare şi stabilirea măsurilor, conform legii”, a declarat Corina Lupu, secretar de stat în cadrul MMAP pentru domeniul Mediu. De altfel, potrivit comunicării oficiale a Parchetului General, potenţialul prejudiciu al acestor activităţi se ridică la peste 54 de milioane de euro.
Legea este clară pentru producători
Conform Legii nr. 249/2015, orice agent economic care pune pe piaţă produse ambalate este obligat să recupereze deşeurile de ambalaje rezultate în urma consumului. Pentru asumarea acestei responsabilităţi, agenţii economici se pot organiza în cadrul unor structuri asociative de tip organizaţie de transfer de responsabilitate, sau îşi pot recupera deşeurile puse pe piaţă prin resurse proprii. Dacă agenţii economici nu-şi îndeplinesc ţintele asumate, aceştia sunt obligaţi legal să contribuie la Fondul de Mediu cu 2 lei pe kilogram pentru cantităţile de ambalaje nereciclate. Această contribuţie este necesară pentru mai multe considerente: a descuraja depozitarea deşeurilor la groapă; a optimiza activitatea de reciclare a agenţilor economici; dar şi pentru a finanţa prin AFM proiecte de colectare selectivă a deşeurilor, proiecte care le vin în sprijin.
Agenţii economici ameninţă cu creşterea preţurilor
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale este la curent cu problema taxei pe ambalaj care riscă să falimenteze mulţi dintre producătorii români. Astfel, din discuţiile avute cu liderii din sectorul agroalimentar, a reieşit că noua valoare a taxei de mediu ajunge să fie mai mare decât costul de achiziţie al ambalajului. „S-a stabilit o taxă de doi lei per kilogram. Am discutat, de exemplu, cu producători de vin care mi-au spus că achiziţionează sticla din Franţa cu 1,10 lei şi în final vor trebui să plătească mai mult pentru preluarea deşeurilor”, a declarat ministrul Achim Irimescu, subliniind că a solicitat Ministerului mediului să aibă o discuţie cu producătorii pentru a nu se ajunge la situaţii extreme de falimentare sau de scumpiri în lanţ. „Nu sunt împotriva unei taxe, dar să fie o taxă care să nu conducă la faliment”, a mai spus Irimescu. 
Producătorii afirmă că sistemul de reciclare este greşit
„Ei nu au făcut colectare şi nici noi nu ne-am atins cotele de reciclare, iar în legislaţia actuală a mediului se prevede această suprataxă de 2 lei pe kilogram, deci 2.000 lei pe tona de ambalaj nereciclat. Este o sumă enormă, ţinând cont de faptul că sectorul agroalimentar foloseşte foarte multe ambalaje care trebuiesc reciclate, în special sticlă şi sticla fiind foarte grea va conduce chiar şi la incapacităţi de plată şi implicit la anumite insolvenţe a unor firme din industria agroalimentară, ceea ce este revoltător”, a precizat Emil Dumitru, preşedintele Federaţiei Naţionale Pro Agro. Această asociaţie se consideră nedreptăţită faţă de noua măsură care nu este de fapt o culpă a producătorilor din România, ci mai degrabă a sistemului care nu funcţionează cu reciclarea, a acestor Organisme de transfer care sunt verificate anual de Agenţia Fondului de Mediu şi de Ministerul Mediului. Se ştie că, în 10 ani de când funcţionează acest sistem de reciclare, acesta nu este viabil. „Este un paradox ce se întâmplă, noi (producătorii – n.r.) plătim la OTR, OTR-ul trebuie să-şi realizeze obiectivele de reciclare şi, dacă nu realizează aceste obiective, tot noi, producătorii, suntem obligaţi să plătim şi această taxă de 2 lei. Este strigător la cer, este injust pentru că vorbim de o dublă taxare, se încalcă un principiu fundamental”, a explicat Emil Dumitru.
Guvernul nu dă semne de îngăduinţă
În privinţa semnalelor producătorilor privind creşterea preţurilor produselor, Corina Lupu, reprezentantul M.M.A.P., a afirmat că: “această atitudine este nejustificată, mai ales că până în acest moment nu au fost stabilite penalităţi pentru niciunul dintre producători. Pe de altă parte, în cazul neatingerii ţintelor, este la fel de anormal să transferi către cetăţeni dobânzile şi penalităţile de întârziere datorate nerespectării legii, care, în astfel de situaţii, permite inclusiv măsura de eşalonare a plăţii. Mai mult decât atât, considerăm că acest cost ar fi trebuit ajustat de la bun început, din momentul în care legea a intrat în efect, în urmă cu aproximativ 10 ani”.
În ceea ce priveşte reducerea penalităţii de 2 lei pe kg, secretarul de stat consideră că acest lucru nu este de dorit, deoarece reprezintă un instrument pentru stimularea reciclării şi descurajarea depozitării la groapă. Argumentul prezentat de producători, care se referă la faptul că alte state au costuri mai mici, este irelevant, deoarece în acele state cultura reciclării funcţionează, acestea depăşindu-şi cu mult ţintele propuse.
