Mai sunt 3 ani până la centenarul Marii Uniri. Răgaz să se întâmple multe. Ieri, poate mai numeroşi ca oricând, craiovenii au participat în centrul municipiului pentru a celebra ziua României. Soarele darnic, şansa de a evada din rutină, spectacolul armelor au dat farmecul unei zi speciale. Dar ce s-a văzut printre rânduri este mai important. O lume blazată, cu comentarii puerile, delegaţii politice care au stârnit înţepături pline de sarcasm, o horă care ar fi trebuit să dea tonus românilor, dar la care nu a participat niciun om de fruntea trebii. România uimeşte zi de zi, încă minciuna tronează peste toţi şi toate; de la grădiniţă şi până la biserică, parcursul nostru prin hăţişul vieţii este piperat cu dedublări de personalitate, laşitate şi o lipsă cronicizată de verticalitate.
Pentru prima dată în ultimii ani, craiovenii au luat cu asalt centrul Craiovei pentru a participa la Ziua Naţională a României. Cele trei generaţii au fost bucuroase de timpul frumos, uniforma militară şi de şansa de a trăi câteva clipe de patriotism. Atât cât mai există. Craiova este frumoasă, caldă, primitoare. Are copii gingaşi şi bunici răbdători. Blindatele nu au dat rateuri, proaspăt vopsite au mers cu bine la destinaţie. Muzica populară a reanimat spiritul năvalnic al oltenilor şi s-au încins hore săltăreţe.
Printre rândurile de spectatori au fost şi unii mai atenţi la delegaţiile partidelor politice. Bârfe subtile, comentarii lipsite de pudoare şi catalogări directe despre activitatea politică a unora dintre potentaţi. Totul părea rupt din pastelurile lui Vasile Alecsandri, ce-i drept, updatate.
Când dedublarea începe de la 3 anişori
Am crezut multă vreme că învăţământul românesc este supus unui asalt bine organizat din partea unor forţe mai puţin vizibile. Nu se poate explica altfel decadenţa în care a ajuns şcoala românească şi cea doljeană, în special. Dar să fim oneşti. Încă de la grădiniţă ne învăţăm copiii să fie docili, să nu mai ceară o a doua porţie de mâncare, chiar dacă mai e cazul, pentru că o supărăm pe doamna îngrijitoare. Care oricum are dreptul la mici atenţii nevinovate, ca să-şi facă meseria. Doar e vina părinţilor că au mizat pe carieră şi nu au avut timp să dezveţe odrasla de scutece! Urcăm spre învăţământul primar, unde „Doamna” este bulversată plăcut de atâtea atenţii. Cafelele, bijuteriile, banii în plic la zile speciale au devenit un fel de a fi al celor două tabere: părinţi-profesori. Mergem mai sus. Şcoli de renume din Craiova afişează rezultate maximale la capacitate şi bacalaureat. Aici, distribuţia lui Gauss este călcată în picioare. Nu rezistă nici unui argument valid.
Şi, am ajuns aici, pentru că aşa cer directorul, inspectoratul, ministerul, să avem elevii cu media generală 10, dar care nu ştiu să scrie. Această mostră de „patriotism” ar trebui să ne doară cel mai tare. Ce mai simte un om normal la „mansardă”, când la o emisiune a postului TV al Universităţii din Craiova, însuşi rectorul prezintă cursul de Drept Constituţional într-o sală cu doar 6 studenţi?! Şi, culmea, vorbeşte despre raportul libertăţi civile – siguranţa cetăţeanului!
Instituţiile cu cea mai mare încredere, structuri ermetice
La mai toate sondajele de opinie, instituţiile cu cele mai mari cote de încredere în rândul populaţiei sunt: Pompierii, Armata şi Biserica. Cât cunoaştem noi, muritorii de rând despre acestea forme de organizare ne-o dovedesc scandalurile în care sunt implicate în ultima vreme. Structuri eminamente închise publicului larg, cu regulamente interne clar definite, ele primesc încrederea populaţiei. Nu mai are importanţă că fenomenul corupţiei din rândul pompierilor, graţie salariilor îmbucurătoare a luat avânt; că Biserica nu-şi găseşte calea de comunicare optimă spre enoriaşi, ci înaintează cu strategii care-i fac mai mult rău. Vezi aici şi ultima solicitare în branşă: crearea Asociaţiei Agricole Iconom prin donarea către aceasta a tuturor suprafeţelor de teren aflate în proprietatea parohiilor. Oare cât va mai fi „darul”, pentru a primi o parohie bună, dar fără teren agricol!? Despre armată ar fi multe de spus. Deşi a primit lovituri după lovituri. Redusă numeric, slab înzestrată, în teatrele externe de operaţiuni fiind folosită în avangardă, drept carne de tun. Incidentele anilor trecuţi sunt elocvente. Inteligenţa şi capacitatea de sinteză a militarilor români au creat invidii certe în rândurile coordonatorilor externi. Măcar atât.
Patrioţi, pe producţia altora
Discuţia despre patriotism poate naşte rumori sau, mai grav, contestări la limita dialogului. Poate că a apus vremea când cineva era interesat de existenţa statelor naţionale unitare. Mergem acum de-a valma spre un sistem integrator al Europei, cu viteze şi standarde diferite. Să nu uităm declaraţia Angelei Merkel, care spunea recent că, dacă statele UE nu acceptă cotele de emigranţi ne vom întoarce la statele naţionale. Cu alte cuvinte, rămâne singuri, pe propriile picioare, dar cu o economie şi un flux monetar care nu ne aparţin. După ce, în prealabil, ne-am dat nădragii jos în faţa oricărui investitor, pentru că statul român este considerat un prost administrator al bunurilor publice! Ca să vezi mostră de patriotism!
Ne bucurăm că suntem români, şi noi cei din „interior” şi cele 4-5 milioane plecate peste hotare. Este tot o manipulare că au plecat doar căpşunarii şi ştergătorii de poponeţuri prin azile şi case particulare europene. Ne-au plecat „creierele” gata formate de statul român, pentru care noi toţi am plătit şcolarizarea în facultate, în speranţa că vor rămâne în România şi vom duce împreună jugul transformării ţării. Intrăm în supermarketuri şi găsim, în marea lor majoritate, produse made in Poland sau Cehia, cele româneşti sunt aparent naţionale. În fapt, firmele care le produc sunt cumpărate de fonduri de investiţii externe, ale căror bugete lasă la ani-lumină în urmă PIB-ul nostru betejit. Interzicerea fumatului definitiv în spaţiile publice este exemplul cel mai clar al războiului subteran, pe care aceste companii transnaţionale îl dau cu interesul general. Să facem un pariu că Parlamentul român va respinge proiectul sus-amintit? Mai mult ca sigur, că da!
Funcţii publice de dragul scaunului
Timpul ar trebui să aducă cu el o mai bună ancorare a oamenilor în realităţile urbei noastre. Am fi tentaţi să-i bănuim de bună-credinţă şi profesionalism pe mai toţi cei care ne conduc. Dar îi vedem cum gafează, deşi tac, pentru că numai aşa pot face un rău mai mic. Cine se mai chinuie, în Dolj, să cheme la operativă specialiştii din agricultură, pe cei din sănătate sau ai învăţământului? Nu de alta, dar mai importante decât discursurile, care s-au pierdut în eter, ar fi o aplecare curată, din suflet, spre probleme vizibile al doljenilor. Poate este la fel de evident că, aşa cum este poporul, aşa îi sunt şi aleşii. Lucrurile mărunte, dacă ar fi bine făcute, ne-ar da şansa de a ne mândri că suntem români.
Marile puteri ne tot „ajută”
A fi patriot, a fi român îşi cam joacă ultima carte. O aventură sinistră, fără perspectivă benefică, care se va consuma, în epoca high-tech, mai rapid decât bănuim. Acum, să încercăm o ultimă raportare la un sondaj de opinie, cel efectuat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – un Think Tank independent, după cum se specifică pe pagina sa electronică. Peste jumătate dintre români sunt de părere că Federaţia Rusă reprezintă o ameninţare pentru securitatea României. În cazul unui conflict militar, 49% din respondenţi cred că România ar trebui să fie neutră. La întrebarea deschisă “care sunt ţările care pot fi considerate cele mai mari duşmane ale României?”, Rusia ocupă primul loc, cu 35%, urmată de Ungaria (17%). Restul ţărilor, precum Germania, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, au doar 1% din răspunsuri, celelalte fiind sub acest procent.
Inamicii îi vedem unde e musai, dar investiţiile de 150 milioane de euro ale Holzindustrie Schweighofer în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna, nu ne dau dureri de cap, mai ales că tot invocăm defrişarea ilegală a pădurilor noastre. În urmă cu aproximativ două luni, un raport al organizaţiei non-guvernamentale US Environmental Investigation Agency arăta că, Holzindustrie Schweighofer a încurajat defrișările ilegale din România . Noroc cu rivalitatea dintre marile puteri ale lumii, că mai vedem şi noi, plebea, cine ne mai iubeşte! Ministerul Mediului a anunţat că a sesizat Parchetul instanţei supreme în urma unui control la Holzindustrie Schweighofer, după ce a constatat nereguli printre care şi suspiciuni privind existenţa mai multor operatori economici, care au furnizat lemn provenit din tăieri ilegale. Să mai facem un pariu!?
