Basarabia e România!
Studenţii basarabeni din toate colţurile ţării au participat şi anul acesta, de 1 Decembrie, la Alba Iulia, în inima Ardealului, pentru a marca aşa cum se cuvine Ziua Naţională a României. Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal al istoriei României noastre şi, totodată, realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu România. Basarabia a fost cea dintâi dintre provinciile istorice româneşti care s-au unit cu ţara la sfârşitul Primului Război Mondial. Asociaţia Studenţilor Basarabeni din Craiova, coordonată de tânărul Oleg Untu, alături de alte nouă Asociaţii, şi-au dat mâna, ieri, în centrul cetăţii şi au cântat pe aceeaşi voce, în aceeaşi limbă, „Deşteaptă-te române!”. O parte din tinerii prezenţi la eveniment ne-au împărtăşit câteva gânduri despre această zi, istorică. Moment emoţionat care poate să schimbe viitorul nostru şi al urmaşilor noştri…
După prăbuşirea Imperiului Ţarist, intelectualii basarabeni au hotărât că venise în sfârşit momentul ca provincia să-şi recupereze identitatea românească. Au proclamat mai întâi independenţa, apoi unirea cu ţara, la 27 martie 1918. Unirea nu s-a făcut însă imediat. Este proclamată mai întâi, la sfârşitul anului 1917, autonomia Basarabiei. În scurt timp, Rusia va cădea în mâinile comuniştilor iar trupele bolşevice vor încerca să-şi impună controlul şi asupra străvechiului pământ românesc. În aceste împrejurări, unioniştii Ion Inculeţ, Ion Pelivan, Pantelimon Halipa şi Constantin Stere cer ajutorul armatei române. În ianuarie 1918, Basarabia devine republică independentă. În ciuda tuturor dificultăţilor şi ameninţărilor externe, elitele basarabene au ştiut să-şi conducă provincia către unirea cu România, la 27 martie 1918. Astăzi, basarabenii încă mai păstrează amintirea unirii de la 1918. La Răzeni, satul din apropierea Chişinăului unde s-au născut Ion Inculeţ şi Ion Pelivan, oamenii vorbesc despre o singură Românie. După un secol de ocupaţie ţaristă şi alte decenii de dominaţie sovietică, basarabenii încă îşi caută un loc în istorie. Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 1920. Dar URSS nu s-a împăcat niciodată cu această pierdere teritorială. În 1940, Stalin alipeşte Basarabia Uniunii Sovietice, iar în 1944 trupele sovietice ocupau România, instaurând comunismul. Astfel basarabenii au pierdut din nou ceea ce câştigaseră în 1918, dreptul de a-şi vorbi limba şi de a-şi cunoaşte trecutul.
Susţinuţi de avocaţii craioveni
Sprijiniţi de un grup de avocaţi inimoşi, coordonaţi de prof.univ.dr Ion Turculeanu, vicepreşedintele UNBR, studenţii basarabeni din Craiova au putut să-şi vadă visul împlinit. Ieri, tinerii din Republica Moldova care studiază în Bănie, au luat parte la evenimentele prilejuite de Ziua Naţională a României, organizate la Alba-Iulia. Pentru că au vrut să păstreze tradiţia, studenţii basarabeni au solicitat iniţial sprijinul conducerii Universităţii din Craiova, care din păcate, nu a răspuns solicitării tinerilor, răspunsul s-a lăsat aşteptat, dar ei, tinerii nu s-au lăsat…Iar când tinereţea şi patriotismul fac casă bună, se găsesc şi oamenii de calitate, care înţeleag dorinţa nobilă a studenţilor de a fi acolo, acum, la 97 de ani de la Unirea acestui popor greu încercat. „Nu am făcut nimic neobişnuit. Era normal să-i ajutăm , pentru că ei au trăit acolo, în Basarabia. Ei au învăţat altfel istoria. Pe mine aceşti tineri, care o parte îmi sunt şi studenţi, mă impresionează foarte mult. Nu am stat prea mult pe gânduri. Am sunat câţiva colegi, avocaţi, care la fel ca şi mine nu au stat pe gânduri. Îi felicit pentru patriotismul lor şi pentru dragostea de ţară. Aceşti tineri sunt un bun exemplu şi pentru noi”, a subliniat prof.univ.dr Ion Turculeanu.
Victoria Enache, studentă în anul IV la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale: „În România, ziua de 1 Dcembrie marchează fericire şi durere deopotrivă. Anul 1918 a finalizat procesul lung şi anevoios de unificare a statului naţional unitar român, reprezentând dezideratul aprig al tuturor românilor. În fiecare an, Ziua Naţională a României aduce spirit de sărbătoare în întreaga ţară. Dar totuşi îmi pun întrebarea dacă semnificaţia zilei de 1 Decembrie este celebrată şi gândită de conştiinţa românească sau dacă rămâne a fi serbată doar prin arborarea celor trei culori esenţiale şi printr-o zi liberă în calendar. Cred că sărbătorirea Zilei Naţionale a României ar trebui să pornească prin trăiri autentice şi personale din interiorul fiecărui român. Simbolistica acestei zile ar trebui manifestată, întâi de toate, prin recunoştinţă în sufletşi în gând. Abia atunci când ziua de 1 decembrie este explicată măcar unui copil dintr-o familie românească, putem considera această zi ca fiind sărbătorită. Ziua României nu trebuie aşteptată şi marcată într-o singură zi a anului. Este necesar să o trăim prin gând şi fapt în fiecare zi.Atunci când încercăm să schimbăm lucrurile spre bine, începând cu propria persoană, atunci când nu răspundem cu nepăsare şi ne interesează societatea, doar atunci sărbătorim româneşte ziua ţării noastre”.
Tudor Burlacu, student în anul I, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale: „Din liceu, am realizat ca ziua de 1 Decembrie e mai mult decât o dată în calendar. Această zi reprezintă simbol, victorie şi unirea tuturor românilor, iar oraşul istoric, Alba Iulia e inima neamului glorios, care a tot fost zdruncinat de alte popoare, după cum a scris şi poetul Mihai Eminescu: “De la Nistru pân’la Tissa/Tot Românul plânsu-mis’a,/Că nu mai poate străbate/De-atâta străinătate”. Astfel eu respect, sunt mândru şi consider că Marea Unire din 1918 este un ideal împlinit al conştiinţei şi al sufletului românesc. Generaţiei noastre ne rămâne doar să preţuim şi să nu uităm de importanţa acesteia…”.
Victoria Zubenco, student, anul I, Facultatea de Actorie, Universitatea din Craiova: „Pentru fiecare dintre noi ziua de 1Decembrie are o însemnătate aparte. Pentru unii e ziua sentimentului nobil faţă de ţară, pentru mine, basarabeancă fiind… e ziua românilor de pretutindeni. Ziua în care, în ochi, mai apare o tristeţe, ziua în care, vor răsuna frumoase cântece unioniste vechi… Sper ca fiecare suflet basarabean care se află departe de patria-mamă sau în inima ei să înflorească sentimentul de dragoste zi respect faţă de evenimentele petrecute în decembrie 1918 la Alba-Iulia şi în întreaga ţară.Consider că ar fi o experienţă frumoasă şi de neuitat dacă în fiecare an de Ziua Naţională a României, tinerii din toată România şi Republica Moldova să se întâlnească la diferite manifestări în Alba-Iulia. Să simtă dragostea şi durerea care ne uneşte pe noi-oamenii cu acelaşi sânge, limbă şi trecut…”.
Ana Curdoglo, anul II, Master, Facultatea de Litere/ Paradigme ale Comunicării Organizaţionale: “Pentru mine, 1 Decembrie, este sărbătoarea de a fi român. Zi în care ieşim în stradă să ne mărturisim iubirea de neam. Alba Iulia, sau cum i se mai spune : “Oraşul Marii Uniri”, va fi iar gazda iubitorilor de istorie, acolo unde prin parade militare, evenimente culturale va fi sărbătorită Ziua Naţională a României”.
Diana Găină, studentă la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale: „1 Decembrie 1918 reprezintă ziua adoptării rezoluţiei Marii Adunări Naţionale la Alba Iulia – Actul Unirii Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu Regatul Român. Pentru mine este un eveniment extraordinar care demonstrează patriotismul sincer al celor care îl sărbătoresc, şi care îmi trezeşte un sentiment special în fiecare an, emoţii deosebite şi de nedescris în cuvinte. Fiind membru al Asociaţiei Studenţilor Basarabeni din Craiova a devenit o obişnuinţă ceea ce pentru aceasta este tradiţieşi anume plecarea organizată la Alba Iulia unde suntem mai aproape de istorie”.
