Craiova s-a înscris oficial în competiția pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021. După săptămâni de foc, dosarul de candidatură a fost trimis la Ministerul Culturii, urmând ca juriul să analizeze și să evalueze fiecare propunere depusă.
Sloganul care se potriveşte cel mai bine craiovenilor, în special, şi oltenilor, în general
Craiova 2021 şi-a depus dosarul sub conceptul „Play IntenCity”. «Cuvântul „Play” are numeroase conotaţii în limba engleză: a se juca, a interpreta, a performa, a reda, a cocheta, joacă, show, dramă, spectacol, piesă de teatru, acţiune, distracţie etc. „IntenCity” este un cuvânt inventat special pentru Craiova, înregistrat ca marcă şi care are semnificaţia oraşului în care se trăieşte şi se face totul cu intensitate. „Play IntenCity” este sloganul care se potriveşte cel mai bine craiovenilor, în special, şi oltenilor, în general. Celor care gândesc, acţionează şi se mişcă foarte repede», explică Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
Conceptul „Play IntenCity” este despre viaţă trăită la intensitate maximă, despre lucruri făcute cu şi din pasiune, despre oameni cu nelinişti creatoare, purtători ai unui tezaur cultural valorificat la scară europeană, ce-şi trăiesc prezentul şi îşi construiesc viitorul într-o Europă a tuturor. „Play IntenCity” este conceptul care te invită la cunoaştere şi inovaţie. Este de ajuns să apeşi butonul Play şi un întreg univers ţi se deschide. Play înseamnă acces, joc şi joacă, interactivitate, educaţie, inovaţie, evoluţie. „Play IntenCity” înseamnă că folosim stilul de viaţă intens al oltenilor ca forţă motrice pentru crearea unui imens loc de joc şi joacă al Europei, aici, în Craiova.
Dosarul cuprinde informații și strategii despre Craiova şi viziunea sa pentru anul 2021
Dosarul de candidatură cuprinde informații și strategii despre Craiova şi despre viziunea sa pentru anul 2021, acoperind cele șase categorii care corespund dispoziţiilor prevăzute la articolul 5 din Decizia nr. 445/2014/UE: 1. Contribuţia la strategia pe termen lung; 2. Dimensiunea europeană; 3. Conţinutul cultural şi artistic; 4. Capacitatea de a produce rezultate; 5. Implicarea publicului; 6. Gestionarea.
«Când am anunțat prima dată, în mai 2013, că orașul Craiova se înscrie în competiție pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii, a urmat un moment de bulversare. Putem? De ce nu? Are Timișoara o orchestră simfonică mai bună sau Clujul un teatru mai bun sau Iașiul un teatru de păpuși mai bun? Directorii instituțiilor de cultură s-au activat în a capacita publicul să ni se alăture. Ce competiție poate fi câștigată fără aportul populației? Au urmat spectacole gratuite în toate cartierele, artiști plastici locali care au ajutat autoritățile să înfrumusețeze orașul și elevi talentați care li s-au alăturat. Rezultatul? Sălile de spectacol s-au umplut cu un public nou, 35.000 de oameni au venit să vadă cantata „Carmina Burana”, alţi 10.000 să urmărească o piesă de teatru popular (recorduri de audiență), iar Filarmonica „Oltenia” cântă, în propriul oraș, în fața a câte 5.000 de spectatori plătitori de bilet», îşi aduce aminte Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
Proiectul care a reunit pentru prima oară, în jurul aceluiaşi scop, instituţii, oameni, forţe politice, sindicate, ONG-uri, comunităţi
Considerată a fi o şansă-n viaţă pentru o întreagă generaţie, candidatura Craiovei la titlul de Capitală Europeană a Culturii a reunit, pentru prima oară, în jurul aceluiaşi scop, instituţii, oameni, forţe politice, sindicate, ONG-uri, comunităţi. «Primul sondaj de opinie, realizat în 2014, ne-a uimit! 82 la sută din craioveni aflaseră de competiție şi susțineau candidatura. Anul următor, procentul creștea la 90. Era pentru prima oară când cetățenii unui oraș sufocat de șomaj și unde se trăiește cu grija zilei de mâine se reuneau în jurul aceleiași idei. Factorul politic a trebuit să reacționeze. Iar candidatura Craiovei a fost aprobată în unanimitate. Atunci ne-am pus întrebarea: se poate imagina vreun traseu cultural, în România, în afara regiunii Oltenia? Fără Ansamblul „Constantin Brâncuși”, fără cea mai mare statuie din Europa, fără cea mai mare rețea de peșteri unde s-au făcut descoperiri din neolitic sau craniul unei femei cu o vechime de 30.000 de ani, fără pădurile virgine unde mai trăiesc cai sălbatici și se ascund vestigii romane, fără Dunăre și descoperirile arheologice de pe malurile ei sau fără bisericile construite în stil unic, brâncovenesc? Și am rugat autoritățile județelor Olteniei și instituțiile de cultură să ni se alăture. Din nou, Unanimitate!”, a declarat primarul Craiovei.
Lucian Dindirică: „Locuitorii regiunii Oltenia sunt profund conștienți de șansa pe care o avem”
Accentuând importanța înscrierii Craiovei în competiția pentru 2021, Lucian Dindirică, președintele Asociației „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021”, a declarat că «preocuparea crescândă față de cultură, potențialul și apetitul craiovenilor în raport cu actul cultural pot fi trecute la capitolul avantaje. Locuitorii regiunii Oltenia sunt profund conștienți de șansa pe care o avem. Este dovada faptului că ideea de capitală europeană a culturii a fost promovată bine.
Am investit entuziasm. La schimb, am primit tot entuziasm. Acest proiect, câștigător sper, este consacrat, în egală măsură, publicului din România, dar și publicului european. Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021 este propunerea noastră pentru ideea de diversitate culturală europeană. Este speranţa pe care o învestim într-un program care are toate datele pentru a așeza Craiova și regiunea Olteniei în rândul punctelor de interes din Europa».
***
Juriul va evalua mai întâi dosarele depuse, urmând ca Ministerul Culturii, în calitate de autoritate naţională responsabilă de organizarea şi gestionarea competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii pentru anul 2021 în România, să organizeze întâlnirea de preselecţie, pentru adoptarea listei scurte a oraşelor candidate la titlul menţionat anterior, în perioada 7-10 decembrie 2015. În cadrul acestei întâlniri, juriul va pune întrebări suplimentare reprezentanţilor fiecărui oraş candidat, pe baza dosarului depus şi pe baza audierii în raport cu obiectivele acţiunii Capitală Europeană a Culturii şi cu criteriile menţionate în apelul pentru depunerea candidaturilor.
