Fostul ministru de Externe Titus Corlăţean a venit la DNA, ieri, el declarând că s-a prezentat în calitate de martor, în dosarul privind votul din diaspora, de la alegerile prezidenţiale.
Senatorul Titus Corlăţean, care a demisionat de la conducerea Ministerului Afacerilor Externe între cele două tururi de scrutin de la alegerile prezidenţiale din 2014, a spus, la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) că a venit în calitate de martor şi că urmează să vadă despre ce este vorba.Corlăţean a spus, răspunzând unei întrebări, că dosarul în care a fost citat este cel privind organizarea, în secţiile de votare din străinătate, a alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014.
Dosarul privind probleme la votul din diaspora, la alegerile prezidenţiale, a fost constituit iniţial pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), prin conexarea a şase dosare penale care au vizat plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului. Faptele sesizate în plângeri sunt abuzul în serviciu, neglijenţa în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, în 2 decembrie 2014, dosarul de la PICCJ, întrucât DNA avea în lucru un alt dosar care vizează aceleaşi fapte.
În 8 decembrie 2014, Autoritatea Electorală a transmis mai multe documente solicitate de DNA, între acestea numărându-se corespondenţa intra şi interinstituţională privind votul din diaspora. La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, din 2 şi 16 noiembrie 2014, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record, însă în mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota. Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului al doilea, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.
După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate. La două zile după turul al doilea, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.
Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central acest lucru, BEC “nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens”. Potrivit lui Meleşcanu, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor. Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.
