Reprezentanţii a nouă Consilii Naţionale a Minorităţilor din Serbia, cele mai reprezentative – Român, Ungar, Bulgar, Slovac, Croat, Rrom, Albanez, Macedonean şi Bosniac – au participat miercuri, 30 septembrie, la Parlamentul European din Bruxelles, la un eveniment istoric, organizat la iniţiativa europarlamentarului Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele EPP, membru al Delegaţiei de Stabilizare şi Asociere UE-Serbia. “Provocări şi oportunităţi pentru minorităţile din Serbia”, aşa s-a numit seminarul, care a adunat la un loc, minorităţile care convieţuiesc pe teritoriul Serbiei. Fiecare minoritate are probleme ei, dar la Bruxelles, s-au punctat cele comune, în încercarea de a fi rezolvate odată cu integrarea Serbiei în Uniunea Europeană.
Deputatul european Marian Jean Marinescu a precizat că pe parcursul acestui an a întreprins mai multe vizite în Serbia şi nu se va opri aici… A înţeles foarte bine care este strategia statului sârb. Să divizezi minorităţile mai mari, cum ar fi cea română sau croată şi să înfiinţezi consilii paralele. Ba mai mult, de a crea o limbă inexistentă, cum ar fi limba vlahă, dar şi un alfabet, cu acelaşi nume. Toate aceste mişcări, pe care Serbia le face, mai mult sau mai puţin inteligent, cu scopul vădit de a asimila minorităţile, conduc la concluzia clară că aceste Consilii Naţionale sunt politizate… din păcate. În acest context, reprezentanţii minorităţilor au solicitat, pe o singură voce, la Bruxelles, „depolitizarea Consiliilor Naţionale ale Minorităţilor”.
„Este o problemă pentru un stat care doreşte să adere la valorile europene să nu respecte aceste valori !”
Evenimentul de la Bruxelles îl prilejuite pe cel de la Strasbourg, unde Delegaţia Serbiei se va întâlni pentru a doua oară în acest an cu Delegaţia Parlamentului European pentru a se analiza paşii făcuţi de Serbia în procesul integrării în UE şi de ce nu, poate chiar deschiderea capitolelor 23 şi 24, care privesc chiar minorităţile. „Ideea unui seminar cu mai multe minorităţi din Serbia mi-a venit chiar după o vizită întreprinsă la Vârşeţ, unde am discutat cu o parte din membri Consiliului Naţional al Minorităţii Române. Mi-am dat seama că o bună parte din problemele pe care le au românii din Serbia, le au şi celelalte minorităţi şi atunci am decis să le chem la aceeaşi masă. Tot la Vârşeţ am lansat o invitaţie membrilor Consiliului Naţional al Minorităţii Române, de a participa la Bruxelles. Deşi nu am putut să fiu gazdă decât pentru câţiva, deoarece un principiu de bază al acestui tip de seminar este „echilibru”, adică reprezentare egală pentru toate minorităţile, invitaţia rămâne valabilă şi voi continua să organizez şi la anul astfel de seminarii, unde vor fi primiţi şi alţi membri din Consiliu, astfel ca toţi să se poată exprima liber la Bruxelles sau la Strasbourg. Am înţeles prin acest seminar, în urma prezentărilor făcute de fiecare minoritate în parte, că reprezentanţii statului sârb nu au o problemă doar cu minoritatea românească, ci şi cu celelalte minorităţi, de fapt cu ideea de minoritate, ceea ce este o problemă pentru un stat care doreşte să adere la valorile europene, să nu respecte aceste valori…”, a spus deputatul european, Marian Jean Marinescu, gazda evenimentului.
„Depolitizarea Consiliilor şi reprezentare în toate forurile de conducere”
Preşedintele Consiliului Naţional al Minorităţii Albaneze, Jonuz Musliu, a spus la Bruxelles că statul sârb a făcut o politică din „desfiinţarea minorităţilor” şi că nu sunt respectate de niciun fel drepturile minorităţilor în ceea ce priveşte limba, educaţia, presa şi religia în limba maternă. Cu aceeaşi ocazie s-a reiterat necesitatea schimbării Constituţiei Serbiei şi adoptarea unei noi legi ca o „umbrelă” pentru toate minorităţile. O intervenţie interesantă a avut-o şi preşedintele Consiliului Bosniac, dr. Sulejman Ugljanin, care a subliniat necesitatea reprezentării minorităţilor pentru alegerile locale şi publice, mai mult, minorităţile au solicitat să fie reprezentative în drepturile decizionale cu privire la adoptarea unei noi legi naţionale, respectiv o nouă lege a drepturilor minorităţilor. „Considerăm că toate minorităţile trebuie să fie reprezentate în Parlamentul Republicii Serbiei, în Provincia Autonomă Voivodina şi în unităţile de guvernare locală”, au spus minorităţile pe aceeaşi voce la Bruxelles. Reprezentanţii Consiliului Minorităţii Române, Stevan Mihailov şi Daniel Magdu, care sunt şi liderii celei mai importante asociaţii româneşti – Comunitatea Românilor din Serbia au vorbit deschis despre necesitatea adoptării de către Serbia a unei legi pentru retrocedarea imobilelor care au aparţinut minorităţilor. Şi totodată, alături de Nataşa Tosici, cel dea-l treilea reprezentant al Consiliului român, au solicitat drepturi egale pentru toţi românii din Serbia, nu numai pentru cei din Voivodina. „S-au notat câteva progrese făcute de Serbia în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, dar dorim să se depăşească şi alte etape, în drumul spre UE”, au mai spus reprezentanţii minorităţilor, mai uniţi ca niciodată.
Raportorul pe Serbia îndeamnă la curaj
David McAllister, membru al Parlamentului European, autorul Moţiunii pentru Rezoluţia din 2014 „Raport despre Progresul Serbiei” a fost de asemenea prezent la acest seminar şi i-a încurat pe reprezentanţii minorităţilor să tragă semnalul de alarmă în continuare, să-i trimită toate informaţiile necesare legate de respectarea acestor drepturi. „Nu trebuie să vă temeţi, ştiţi care este adresa mea de mail, vă rog să-mi trimite-ţi toate aspectele care vă deranjează, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, Serbia are un drum de parcurs, posibil să deschidem capitole de negociere, la Strasbourg, iar aceste drepturi la limbă, religie, presă sunt drepturi elementare. Dacă România, Bulgaria, Ungaria, Croaţia sau alte state UE oferă aceste drepturi minorităţii sârbe, de ce Serbia să nu facă şi ea acelaşi lucru. Este un principiu de bază al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul Davic McAllister.
La final, un document semnat de toate Consiliile prezente
Intervenţii interesante, într-o deplină sincronizare cu celelalte Consilii, au avut şi ceilalţi reprezentanţi : Ana Tomanova, preşedintele Consiliului Naţional Slovak; Slaven Bacic, preşedintele Consiliului Naţional Croat; Jene Hajnal, preşedintele Consiliului Naţional Ungar; Borche Velichkovski, preşedintele Consiliului Naţional Macedonean; Stefan Stojkov, vicepreşedintele Consiliului Naţional Bulgar; Vitomir Mihajlovic, preşedintele Consiliului Naţional Roma şi, nu în ultimul rând, la Bruxelles a fost prezent şi bosniacul Imamovic Enis, deputat în Parlamentul Serbiei. Acesta a avut o intervenţie interesantă, bazată pe cadrul legal de funcţionare a acestor Consilii şi cu propuneri concrete de modificare a legii minorităţilor. Evenimentul a fost un succes, concluziile la care au ajuns toate minorităţile s-au concretizat într-o document care va sta la baza intervenţiei europarlamentarului Marian Jean Marinescu, de la Strasbourg, în faţa Delegaţiei Serbiei şi a colegilor din PE.
