Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, ieri, un mesaj cu prilejul Zilei comemorării victimelor fascismului şi comunismului, în care subliniază că acţiunile şi iniţiativele radicale, utopice şi extremiste trebuie prevenite, inclusiv cele de pe scena politică. “Ziua comemorării victimelor fascismului şi comunismului reprezintă un prilej de amintire şi compasiune, dar şi o ocazie de a privi cu încredere către un viitor în care dispreţul faţă de viaţa şi libertatea persoanei nu va mai rămâne vreodată nepedepsit. Totodată, acest moment ne obligă la condamnarea categorică şi neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi mai ales a consecinţelor sale nefaste pentru trecutul ţării noastre”, afirmă Iohannis, în mesaj, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
El cheamă la amintirea, “cu pioşenie, a victimelor regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut”. “Ieşită de sub zodia totalitarismelor, România şi-a asumat, odată cu aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, valorile democratice şi, în numele acestor valori şi a identităţii noastre, avem obligaţia de a condamna şi respinge ceea ce este greşit şi nedemn în trecutul nostru recent. Astfel, aducerea-aminte nu este doar o simplă declaraţie simbolică, ci convingerea că această cale ne va apropia şi mai mult unii de alţii şi ne va face să reflectăm la rosturile memoriei, la menirea încrederii în instituţii şi la importanţa drepturilor civile pentru o naţiune”, arată şeful statului.
Klaus Iohannis punctează că semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un “moment tragic pentru naţiunea română şi o bornă cinică în istoria secolului XX”. “Dispreţul faţă de lege şi faţă de valoarea sacră a fiinţei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi. Victimele politicilor de exterminare iniţiate şi coordonate de regimurile naţional-legionar, antonescian şi comunist nu trebuie negate, uitate sau minimalizate, ci trebuie onorate şi amintite. Prin măsurile şi acţiunile curajoase şi concrete pe care le-a luat în ultimul deceniu cu privire la condamnarea fermă a acestor regimuri, România a dovedit că s-a desprins definitiv de un capitol sumbru al istoriei sale”, spune el.
Potrivit preşedintelui Iohannis, “garantarea unui viitor democratic al naţiunii române depinde însă şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene”. “În continuare, trebuie să fim vigilenţi şi să prevenim acţiunile şi iniţiativele radicale, utopice şi extremiste, inclusiv de pe scena politică, care reprezintă atacuri la statul de drept şi la democraţie”, conchide şeful statului.
Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului se marchează anual la 23 august, pentru a păstra vie amintirea victimelor deportărilor şi exterminărilor în masă, precum şi pentru întărirea bazelor democraţiei şi consolidarea păcii şi stabilităţii în Europa. În 2008, Parlamentul European a declarat ca această zi să fie amintită drept Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului şi ale nazismului, două regimuri care au măcinat continentul în secolul trecut. Rezoluţia PE aminteşte că în timpul acestora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii pe care le condamnă şi îşi exprimă respectul pentru victimele acestor crime, precum şi regretul că accesul la documentele de arhivă din această perioadă este încă limitat. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej că o înţelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun. Marcarea zilei de 23 august ca zi internaţională în amintirea victimelor totalitarismului a fost susţinută şi de Declaraţia de la Vilnius, din 2009, a Adunării Parlamentare a OSCE.
