Preşedintele francez, François Hollande, şi-a exprimat ieri încrederea în obţinerea unor “progrese” în privinţa Ucrainei la următorul summit internaţional, din 15 ianuarie, de la Astana, subliniind că sancţiunile care apasă asupra Moscovei trebuie ridicate în acest caz. “Sancţiunile trebuie ridicate dacă există progrese. Dacă nu există progrese, sancţiunile vor rămâne”, a declarat el pentru postul de radio France Inter. “Voi merge la Astana la 15 ianuarie cu o condiţie. Şi anume, să se poată face noi progrese. Dacă este doar să ne reunim, să vorbim fără să existe progrese, nu merită osteneala. Dar eu cred că vor fi”, a precizat Hollande. Summitul de la Astana urmează să reunească în jurul mesei preşedinţii rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Petro Poroşenko, pe cel francez şi cancelarul german Angela Merkel. “Trebuie să vorbim cu (Vladimir) Putin şi, în acelaşi timp, trebuie să vorbim clar. Eu am făcut-o”, a amintit Hollande, vorbind despre cele două întâlniri pe care le-a avut cu preşedintele rus la sfârşitul lui 2014. “El însuşi trebuie să ştie să se oprească”, deoarece “plăteşte destul de scump”, a continuat preşedintele francez, vorbind despre sancţiunile europene împotriva Moscovei. Potrivit lui Hollande, Putin i-ar fi spus că nu vrea să anexeze estul Ucrainei, liderul de la Elysee declarându-se încrezător că la summitul de la Astana (Kazahstan) se vor înregistra progrese în dosarul ucrainean, iar dacă acest lucru se va întâmpla, atunci, în opinia sa, ar trebui ridicate sancţiunile împotriva Rusiei, transmite AFP. “Putin nu vrea anexarea estului Ucrainei. Mi-a spus-o el. Aş putea să nu cred, văd ce a făcut în Crimeea, (dar) nu este acelaşi lucru. (…) Ceea ce vrea este să rămână constant. Ce vrea Putin este ca Ucraina să nu basculeze în tabăra NATO”, a subliniat preşedintele francez. “Ceea ce vrem noi de la Putin este ca el să respecte integritatea teritorială a Ucrainei. Ceea ce vrem de la Putin este să nu mai susţină separatiştii”, a adăugat Hollande. Puterile occidentale au acuzat în numeroase rânduri Rusia de implicare activă în criza ucraineană, prin furnizarea de întăriri şi arme rebelilor din est, ceea ce Moscova a dezminţit categoric. Declaraţia preşedintelui francez survine în timp ce situaţia din estul separatist al Ucrainei se deteriorează, în special în zona aeroportului din Doneţk şi a localităţilor Peski şi Gorlovka (regiunea Doneţk), potrivit unui raport al misiunii de observatori a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în zona de conflict, citat de Interfax. Misiunea de monitorizare a OSCE constată, conform acestui raport, o agravare a situaţiei în regiunile Doneţk şi Lugansk, teatrul confruntărilor între armata guvernamentală ucraineană şi insurgenţii proruşi, unde la 9 decembrie a intrat în vigoare un aşa-numit “regim al tăcerii”, după ce armistiţiul decretat la 5 septembrie de preşedintele ucrainean Petro Poroşenko nu a fost respectat în totalitate de nici una din părţi. Raportul subliniază, de asemenea, multiplicarea cazurilor de deschidere a focului de către ambele tabere. Astfel, reprezentanţii grupurilor rus şi ucrainean din cadrul acestei misiuni de monitorizare a OSCE au indicat 38 de tiruri în primele două zile ale noului an, din arme de calibru mic, artilerie, sisteme de rachete cu lansare multiplă, în zona aeroportului din Doneţk şi în perimetrul localităţilor Peski şi Gorlovka. Ca urmare a violenţelor, un soldat ucrainean a fost ucis şi alţi şapte au fost răniţi în luptele pentru controlul aeroportului din Doneţk, punct strategic ocupat în continuare de armata ucraineană. În acelaşi timp, trei civili şi-au pierdut viaţa şi încă trei au fost răniţi la Gorlovka, dar misiunea OSCE nu a putut să verifice această informaţie.
