Fireşte, o analogie între alegerile prezidenţiale din Brazilia şi România este anacronică, lipsită de orice fundament sociologic. Ţări diferite ca populaţie, situate geografic în lumi diferite ş.a.m.d.. Din perspectiva sondajelor de opinie, extrem de volatile de la o etapă la alta, comparaţia merită însă luată, cât de cât, în seamă. Ce ne spune, de pildă, sondajul Avangarde cu trei săptămâni înaintea primului tur al alegerilor prezidenţiale? Nimic altceva decât ceea ce ştiam: Victor Ponta – 42%, Klaus Iohannis – 28% şi Călin Popescu Tăriceanu – 8%. Poate acesta din urmă, deşi are statut de independent, să refacă ecartul care îl departeajează de candidatul ACL (PDL/PNL), Klaus Iohannis? Teoretic, misiunea este aproape imposibilă, dar … În Brazilia, duminică, în primul tur de scrutin al prezidenţialelor, Dilma Rousseff, preşedinte în exerciţiu, dată ca favorită, s-a plasat pe primul loc, depăşind pragul de 40%, în condiţiile în care au fost chemaţi la vot 143 milioane de brazilieni (votul este obligatoriu pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 70 de ani, şi cu toate acestea absenteismul a fost de 19%).Însă pe locul secund n-a mai venit ecologista Marina Silva (56 de ani), 21%, fost ministru în guvernul preşedintelui Luis Ignacio Lula da Silva, după ce bulversase campania electorală cu „noua politică”, membră, timp de 24 de ani, a Partidului Muncitorilor, alături de Dilma Rousseff, ci senatorul Aecio Neves (54 de ani), candidatul PSDB, 33%, care îşi revendică filiaţia de la fostul preşedinte al ţării Enrique Cardoso (1995-2003). Temele de campanie: economia, educaţia şi programele sociale, corupţia şi politica, avortul, mariajul homosexual. Dezbateri încinse. După un început euforic de campanie electorală, Marina Silva n-a încetat să piardă teren în intenţiile de vot şi două erori au curăţat-o, cum se spune. Lovitura de teatru a venit sâmbătă seara, în ajunul scrutinului. Potrivit sondajelor Ibope şi Datafolha, pentru prima dată Aecio Neves o devansa pe Marina Silva, graţie unui sprint final neverosimil, cu 24% intenţie de vot, faţă de 22%. Ceea ce s-a confirmat a doua zi. Că actualul preşedinte al ţării, Dilma Rousseff, are mari şi îndreptăţite şanse în turul doi, în faţa contracandidatului Aecio Neves, oferta Partidului Social-Democrat Brazilian, profund marcat de decesul amicului său Eduardo Campos, respectat în fieful său, statul Mina Gerais, este o altă discuţie. Fiica unui imigrant bulgar, avocat şi comunist, Dilma Rousseff, al 36-lea preşedinte al Braziliei, dar prima femeie care accede în această demnitate, torturată sub dictatura militară, ex-luptătoare de gherilă, este considerată „femeia de fier” a Americii de Sud, o Angela Merkel de stânga. Ceea ce vrem să demonstrăm este altceva: concretele teme majore de dezbatere şi posibilele răsturnări de situaţie, datorate strategiilor inteligente. Cărţile nu sunt niciodată făcute. Şi exemple autohtone avem la îndemână. În fine, paradoxal, Dilma Rousseff a avut „de tras”, de suferit chiar, de pe urma organizării Campionatului Mondial de fotbal, încheiat pe deasupra cu un dezastru pentru Selecao. Fronda socială din iunie 2003, de o amploare inedită, o dusese la 30% opinii favorabile. A fost nevoie de apariţia în public a lui Luis Ignacio Lula da Silva, mentorul ei politic, pentru regăsirea unui alt tonus al încrederii şi pentru o nouă re-legitimare în faţa electoratului brazilian. Dilma Rousseff a promis ca educaţia să devină prioritatea celui de-al doilea mandat al său, între altele făgăduind 100.000 de burse studenţilor, la cele mai bune universităţi străine.
