Când democraţia de partid e la genunchiul broaştei

1
400

Consilierii judeţeni Cosmin Durle şi Marian Viorel Marin, desemnaţi de liberali pe lista USL Dolj, la alegerile locale de acum doi ani, au fluierat în biserică, adică n-au împărtăşit convingerile şi idealurile deputatului Mihai Voicu, „barosanul” liberalilor din teritoriu sau a ceea ce a mai rămas după dezertările încă necontabilizate prin ograda lor. Am scris la momentul respectiv despre „democraţia de partid” la liberali, care tuşa de fapt, mai degrabă, slogane totalitariste. Fiindcă toţi cei care n-au fost de acord cu deputatul Mihai Voicu s-au văzut excluşi din partid, fiind consideraţi „duşmani” ai partidului. Cu atâţia duşmani pe lângă el, unii în tabăra politică adversă, alţii în acelaşi partid, încă neinventariaţi, Mihai Voicu se reazemă credincios în susţinerea populară. Dar şi aici lucrurile rămân neclare. Fiindcă toţi cei care l-au votat, îndemnaţi fiind să o facă, nu l-au mai văzut în carne şi oase prin teritoriu, decât pe la televizor, unde îşi exprimă cugetările leneşe. Problema consilierilor judeţeni Cosmin Durle şi Marian Viorel Marin, discutată în şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Dolj de alaltăieri, n-a fost deloc una simplă, circumscrisă mecanic şi exclusiv prevederilor Legii 393/2004 (Statutul aleşilor locali), aşa cum s-a încercat argumentarea, în interpretarea demersului de excludere a lor. Nici legiuitorul n-a putut prevedea o asemenea speţă, derivată dintr-o harababură, survenită prin ruperea USL – alianţă politică şi nu electorală –, siglă sub care au candidat „la paritate” consilierii judeţeni social-democraţi şi liberali, votaţi de simpatizanţii celor două partide. În ce proporţie – comensurabilă – au votat cele două nuclee dure ale social-democraţilor şi liberalilor din Dolj este imposibil de stabilit, dar cu certitudine votul stângii a fost preponderent. Ceea ce e greu de contestat. Cu alte cuvinte, mandatele de consilieri judeţeni, validate, pentru Cosmin Durle şi Marian Viorel Marin se reazemă şi în suportul unui electorat care de regulă votează cu PSD Dolj. Mai clar: atât Cosmin Durle, cât şi Marian Viorel Marin, n-au ajuns în Consiliul Judeţean Dolj doar recomandaţi, şi apoi împinşi sau remorcaţi de „locomotiva politică” numită Mihai Voicu, care dezvoltă tracţiunea unui atelaj, astfel încât acesta să poată ciripi din Legea 393/2004, unde la articolul 9, litera h1), se pomeneşte de posibilitatea „pierderii calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţilor naţionale pe a cărei listă a fost ales”. Şi, pe cale de consecinţă, şi a mandatului de ales local. Până la intrarea în vigoare a OUG 55/2014, CJ Dolj nu luase act de încetarea mandatelor celor doi consilieri judeţeni amintiţi, astfel că prin efectele actului normativ invocat se asanează toate consecinţele produse de posibila interpretare a prevederilor Statutului aleşilor locali. Nu mai extindem discuţia, fiindcă doar alianţa politică, şi nu electorală, cum spuneam, numită USL, era în măsură să ceară revocarea mandatelor celor doi. Nu în aceeaşi grilă poate fi judecat cazul Daniel Păloiu, întrucât UNPR a candidat de sine stătător, cu listă proprie, motiv pentru care aplicarea art. 9, litera h1) „stă în picioare”, cel puţin teoretic. Ce s-a întâmplat la nivelul organizaţiei judeţene a UNPR, unde în discuţie s-au aflat prevederi ale statutului, rămâne o chestiune de bucătărie internă şi, bineînţeles, de contencios administrativ. Cosmin Durle şi Marian Viorel Marin au rămas consilieri judeţeni şi asupra lor nu poate plana nici o suspiciune de ordin moral. Dimpotrivă. Ei sunt cei care au respectat, cât de cât, votul popular de acum doi ani, şi nicidecum Mihai Voicu şi comilitonii săi.

1 COMENTARIU

Comments are closed.