Toţi cei 35.400 de bolnavi de diabet din judeţul Dolj se vor regăsi într-un registru naţional ce ar urma să devină funcţional în prima jumătate a acestui an. Datele medicale ale pacienţilor vor fi introduse în această aplicaţie electronică, scopul fiind acela de a împiedica fraudele, dar şi de a deţine o evidenţă cât mai precisă a bolnavilor de diabet.
Ideea unui registru electronic la nivel national nu este nouă. Acesta ar fi trebuit să existe încă din anul 2011. Lipsa unui număr suficient de mare de medici specialişti, comparativ cu cel al bolnavilor, a făcut însă ca sistemul să nu funcţioneze aşa cum ar fi trebuit. În plus, o mare parte din medici a considerat că raportarea nu este remunerată şi, în plus, consumă foarte mult timp. Eşecul de până acum al acestei aplicaţii îl recunosc şi reprezentanţii Ministerului Sănătăţii: “deși până în prezent au fost depuse eforturi pentru a asigura funcționarea Registrului naţional de diabet zaharat, acesta nu funcționează în condiții optime, deoarece raportarea reprezintă o duplicare a unui set de date a bolnavilor cu diabet zaharat deja înregistrați în SIUI, iar medicii care au în evidența acești pacienți apreciază că raportarea este consumatoare de timp și neremunerată”.
În aceste condiții, o posibilă soluție identificată de autorităţile sanitare pentru a-i determina pe medici să raporteze datele în aplicația Ro Diab este aceea de atribuire a responsabilității privind managementul Registrului naţional de diabet zaharat în sarcina Institutului Național de Diabet, Boli Metabolice și Nutriție ,,Prof. dr. N. C. Paulescu’’, instituție publică care, în calitate de for metodologic al rețelei de asistenţă medicală de specialitate diabet zaharat, deține autoritatea profesională pentru a se implica în responsabilizarea medicilor de specialitate diabet zaharat în raportarea datelor. Registrului naţional de diabet zaharat va conţine date personale, date de diagnostic şi istoricul bolii. Practic, la fiecare consultaţie vor fi introduse date noi.
Diabetul, locul doi în ierarhia bolilor în Dolj
Diabetul este una dintre cele mai răspândite boli în judeţ. În prezent, în evidenţele Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Dolj sunt înscrişi peste 35.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune. După cum precizează însă medicii, numărul lor ar putea fi încă şi mai mare din cauza faptului că multe persoane suferă de diabet fără ca măcar să ştie acest lucru. De la an la an, spitalele şi cabinetele medicale contabilizează o creştere continuă a numărului de pacienţi cu diabet, care devine tot mai costisitor nu doar pentru pacient şi familia acestuia, ci pentru întreg sistemul sanitar. Diabetul ocupă locul al doilea în ierarhia bolilor înregistrate în rândul populaţiei din Dolj.
Potrivit specialiştilor, diabetul scade speranţa de viaţă în medie cu 5-10 ani şi este una dintre cauzele majore de deces prematur. Surprinzător însă, efectele distructive ale diabetului se fac cu atât mai vizibile în alte secţii medicale, unde sunt internaţi pacienţi care, la timpul potrivit, au ignorat sfaturile doctorilor. Astfel, peste jumătate din bolnavii internaţi la cardiologie au diabet zaharat. Un procent foarte mare din persoanele care se prezintă la secţia de oftalmologie suferă şi ele din cauza acestei afecţiuni. La fel în secţia de chirurgie.
De la an la an, tot mai mulţi bolnavi
Medicii încearcă să atragă atenţia că diabetul nu este doar o boală de sânge, ci o afecţiune care apare la nivelul tuturor ţesuturilor, tuturor organelor, astfel încât reprezintă prima cauză de insuficienţă renală cronică, este principala cauză de orbire. Amputaţiile sunt de 60 de ori mai frecvente la pacienţii cu diabet, iar infarctul miocardic şi accidentele vasculare cerebrale sunt de patru ori mai frecvente.
Acestea sunt motivele pentru care şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii acordă o atenţie deosebită acestei boli. Aceeaşi organizaţie estimează că, până în anul 2030, numărul bolnavilor de diabet se va dubla.
Conform statisticilor naţionale, anul trecut s-au înregistrat peste 33.000 de cazuri noi de diabet. Prevalenţa afecţiunii în acelaşi an a fost 315,6 la 100.000 de locuitori. Judeţul cu cea mai ridicată prevalenţă a fost Sălaj, cu 550,6 la 100.000 locuitori, iar judeţul cu cea mai redusă prevalenţă a fost Bistriţa-Năsăud, cu 130,1 la 100.000 de locuitori.