Rusia nu recunoaşte noile autorităţi ucrainiene şi consideră drept „aberantă” atitudinea europenilor. Premierul rus, Dmitri Medvedev, consideră „drept o aberaţie legitimarea rezultatului unei revolte”. La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a vorbit de „tendinţe dictatoriale” şi de „metode teroriste” angajate de noua putere de la Kiev. „Ele sunt îndreptate împotriva celor care nu sunt de acord în diferite regiuni ale Ucrainei”, a spus el, exprimând îngrijorarea aleşilor din Crimeea, estul şi sudul Ucrainei, unde majoritatea este rusofonă. De asemenea, Serghei Lavrov a denunţat măsurile vizând „lezarea drepturilor legitime ale ruşilor”, referindu-se la abrogarea unei legi, promulgate sub precedentul regim, care admisese limba rusă, ca o doua limbă oficială în unele regiuni. Dar Moscova nu se opreşte aici. Şi estimează că acordul de ieşire din criză, semnat, vineri, de Viktor Ianukovici cu opoziţia, printr-o mediere europeană, a fost doar un pretext la lovitura de forţă survenită a doua zi, Occidentul făcându-se vinovat de angajarea în „calcule geopolitice unilaterale” pentru creşterea infulenţei sale. De altfel, media rusă, în toate referirile sale la „Maidan”, menţiona prezenţa radicalilor, extremiştilor şi neo-naziştilor, în rândurile mişcării contestatare. Intelectualul Arseni Iatseniuc şi boxeurul Vitali Klitchko au reprezentat mai mult decât forţa motrice a insurecţiei. Acum iniţiativa a trecut în mâinile altora, precum Oleg Tiagniboc, militant rusofob şi antisemit, liderul partidului ultranaţionalist Svoboda, succesorul ideologiei naţionaliste ucrainiene, ai cărei reprezentanţi au colaborat cu naziştii în al doilea război mondial. Rusia critică, de asemenea, susţinerea UE şi SUA pentru organizarea de alegeri prezidenţiale în luna mai a.c., şi cere ca amendamentele constituţionale, votate în ultimele zile de Parlamentul de la Kiev, care ar fi trebuit să fie aprobate de Viktor Ianukovici, pentru a fi legale, să fie supuse unui referendum. Iar ca semn că deja criza a luat o turnură economică, ministrul rus Alexei Uliukaev a anunţat Kievul, luni dimineaţa, de creşterea taxelor vamale la importuri, în caz de apropiere de UE. Situaţia economică a Ucrainei este mai mult decât îngrijorătoare şi ministrul interimar de finanţe ucrainian, Iuri Kolobov, a făcut apel la partenerii occidentali pentru un ajutor de „35 miliarde de dolari în 2014-2015”, solicitând expres „acordarea unui credit într-o săptămână-două”, sugerând organizarea unei „mari conferinţe internaţionale a donatorilor”. Europa examinează, în prezent, o serie de opţiuni, pentru a ajuta noul guvern ucrainian, dar nici un program nu va fi demarat, se spune, înaintea alegerilor prezidenţiale anticipate, anunţate pentru 25 mai. De asemenea, orice intervenţie, fără o coordonare prealabilă cu FMI, pare puţin probabilă. Deocamdată, Ucraina are nevoie de un guvern operaţional. Cu toate acestea, oficialii europeni nu exclud posibilitatea unor credite limitate, care ar putea fi deblocate sub forma unei asistenţe pe termen scurt. Ieri după-amiază, reprezentantul diplomaţiei europene, Catherine Ashton, era aşteptat la Kiev. Ideea unui complot occidental revine pe site-urile ruseşti. Se omite faptul că Moscova a intensificat presiunea economică asupra Ucrainei, în respingerea acordului de asociere cu UE, după 2009. Apoi a anunţat un ajutor economic de 15 miliarde de dolari, ajutor sistat după ce liderii opoziţiei ucrainiene au demarat evenimentele de acum cunoscute. Situaţia rămâne extrem de fluidă.