Pentru a mai reduce aglomeraţia din saloane, autorităţile sanitare intenţionează să-i direcţioneze pe pacienţii care nu au neapărat nevoie de internare către ambulatoriu. Spitalele s-ar putea alege, astfel, şi cu economii importante, în condiţiile în care aproape jumătate din pacienţi se internează doar pentru analize ce pot fi făcute şi în policlinici.
Anual, peste 125.000 de pacienţi din toate judeţele Olteniei primesc îngrijiri medicale la Spitalul Judeţean din Craiova, cifre ce aşează unitatea sanitară din Bănie în rândul celor mai aglomerate spitale din ţară. O bună parte din cei care trec pragul unităţii medicale sunt, de altfel, internaţi. Şi aici, la fel ca în toată ţara, numărul de pacienţi ar urma să fie redus. Mai ales că, potrivit statisticilor oficiale, la nivel naţional, 40% din cazurile internate în spital ar putea fi tratate în ambulatoriul de specialitate. Un alt argument forte pentru autorităţi este acela că un caz rezolvat în policlinică poate costa de aproape 20 de ori mai puţin decât internarea pacientului în spital.
Rolul policlinicilor, tot mai important
În aceste condiţii, consultaţiile din ambulatoriul spitalului ar urma să se facă pe baza trimiterii de la medicul de familie şi să fie programabile în funcţie de nivelul de prioritate pe care îl prezintă problema de sănătate a pacientului. În cazul nivelului de prioritate 1 (semiurgent), al afecţiunilor cu impact potenţial semnificativ al intervenţiei precoce de a salva viaţa sau de a preveni complicaţii severe, se impune programarea în maximum 7-28 de zile, în cazul nivelului de prioritate 2 (intermediar), al situaţiilor clinice neameninţătoare de viaţă, dar cu un orizont de timp limitat pentru ca intervenţia să prevină deteriorarea funcţională, programarea trebuie să se facă în maximum una-trei luni, iar la nivelul de prioritate 3 (de rutină) – cazul pacienţilor stabili a căror afecţiune nu prezintă potenţial de deteriorare rapidă sau afectare uşoară sau moderată a statusului funcţional – se programează consultaţia în maximum 3-6 luni.
Creşterea rolului ambulatoriului de specialitate se poate face prin mutarea accentului dinspre spital înspre partea de prespital – ambulatoriul de specialitate şi medicina primară. Din datele existente, la nivelul anului 2012, aproximativ un milion din cazurile de internare continuă în secţiile de acuţi în spitalele din România puteau fi rezolvate în ambulatoriul de specialitate. Având în vedere acest lucru, autorităţile sanitare au anunţat că îşi propun ca 70% din aceste cazuri să fie rezolvate, odată cu adoptarea pachetului de bază, în ambulatoriu. În plus, mai mulţi bolnavi trataţi în ambulatoriu înseamnă, în opinia specialiştilor, mai mulţi pacienţi cărora li se rezolvă mai repede problema de sănătate, mai multe cazuri tratate cu aceleaşi sume de bani.
Mai mulţi bani pentru ambulatoriile de specialitate
Odată cu aceste schimbări, autorităţile sanitare admit că este nevoie de o mai bună finanţare a ambulatoriului, mai ales pentru a atrage medicii să lucreze în acest sector. Se ia, astfel, în calcul plata diferenţiată a consultaţiilor în funcţie de gradul lor de complexitate. În plus, există posibilitatea unei reconfigurări a ambulatoriului de specialitate, cu posibilitatea de a avea două ture, astfel încât să fie acoperită cererea de servicii la acest nivel, acolo unde există condiţiile necesare, creşterea accesului pacienţilor la consultaţii şi investigaţii de specialitate şi închiderea cazurilor la nivel de ambulatoriu – medicul specialist să poată gestiona un caz de la capăt la altul. De asemenea, o serie de proceduri vor fi decontate de Casa de Asigurări suplimentar astfel încât furnizorii de servicii medicale să fie stimulaţi să le realizeze şi să le contracteze.
O noutate absolută este consultaţia complexă, multidisciplinară, anuală, care se acordă bolnavilor cu anumite boli cronice. Aceasta presupune bilanţul stării de sănătate, examen clinic, investigaţii, urmărirea planului de management al bolii. Consultaţia complexă este efectuată de o echipă multidisciplinară alcătuită din medici specialişti.
