La Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) se va deschide mâine, 19 decembrie, expoziția temporară „Aurul și argintul antic al României”, ce reunește peste o mie de piese arheologice reprezentative, lucrate din aur și argint, descoperite pe teritoriul României. Acestei inițiative expoziționale a MNIR s-au alăturat 31 de instituții muzeale din întreaga țară, între care și Muzeul Olteniei, care participă cu 89 de piese, asigurate la valoarea de 102.450 de euro. Așa sunt tezaurul monetar de la Vârtop, cuprinzând 45 de monede, ca și numeroase fibule și obiecte de podoabă, integrale sau în fragment. Expoziția va rămâne deschisă la MNIR în perioada decembrie 2013 — martie 2014, apoi va fi itinerată în cel puțin 12 orașe din România, între care și Craiova.
Potrivit Secției Relații Publice, Educație Muzeală, Marketing Cultural și Organizare Expoziții a MNIR, structura expoziției ilustrează, prin aceste obiecte de o deosebită valoare istorică, estetică și simbolică, o perioadă de peste șase milenii, cuprinsă între Neo-Eneolitic și Antichitatea Târzie (mileniul al V-lea î.Hr. – secolul al VII-lea d.Hr.). Unele dintre piese se află în expoziția Tezaur Istoric a MNIR și, prin urmare, pot fi văzute doar la București, altele sunt expuse în diferitele muzee de istorie și arheologie din țară, în timp ce o parte din acestea nu a mai fost prezentată niciodată publicului.
Mărturie pentru veleitățile artistice și îndemânarea orfevrilor de altădată sau pentru complexitatea soluțiilor tehnologice folosite pot sta, printre altele, piesele din inventarele ansamblurilor princiare getice (Craiova, Cucuteni-Băiceni, Poiana Coțofenești, Agighiol sau Peretu), diversitatea și bogăția de forme a orfevrăriei dacice (brățările polispiralice de aur descoperite în zona cetății de la Sarmizegetusa Regia sau tezaure precum cele de la Sâncrăieni, Peteni, Drăgești, Tășad, Sacalasău, Rociu, Bălănești etc.) și, nu în ultimul rând, inventarele funerare și tezaurele Evului Mediu Timpuriu sau Antichității Târzii, Pietroasa, Apahida, Cluj-Someșeni sau Histria.
Și Muzeul Olteniei din Craiova participă la expoziție cu 89 de piese arheologice din aur și argint, între care tezaurul monetar de la Vârtop, cuprinzând 45 de monede, numeroase fibule, fragmente de coliere, pandantive, brățări, inele etc., descoperite în siturile arheologice din Dolj (Moțăței, Drănic, Brabova, Daneți, Maglavit, Radovan), dar și în Mehedinți și Olt. Dintre bunurile de patrimoniu ale muzeului craiovean, cel mai valoros este un disc metalic din bronz, argint și aur, datat la sfârșitul Epocii Bronzului și începutul Epocii Fierului și descoperit la Călărași, în punctul Teiș. Discul are diametrul de 30,4 cm și o greutate de 1.470 g și a fost asigurat la valoarea de 50.000 de euro.
„Am primit cu bucurie propunerea de a participa poate la cea mai importantă expoziție de arheologie care s-a organizat în ultimii ani în România. Din Oltenia mai participă și Muzeul Regiunii Porților de Fier din Drobeta-Turnu Severin (Mehedinți) și Muzeul de Arheologie și Etnografie din Corabia (Olt). Noi suntem unul dintre muzeele care venim cu un număr mare de piese, și de aur, dar preponderente sunt cele de argint”, a menționat Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Acesta a mai precizat că pentru proiectul expozițional de la MNIR specialiștii instituției craiovene au lucrat aproape doi ani, timp în care s-au realizat selectarea pieselor și documentația.
