Tot mai mulţi doljeni trec pragul centrelor medicale de permanenţă din judeţ atunci când se confruntă cu probleme de sănătate. Conform statisticilor Direcţiei de Sănătate Publică peste 2.000 de persoane apelează lunar la serviciile medicilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul acestor unităţi sanitare ce se dovedesc a fi foarte utile în mediul rural. În ultimul an, în centrele de permanenţă din judeţul Dolj s-au acordat nu mai puţin de 23.219 consultaţii.
În judeţul Dolj funcţionează în prezent zece centre de permanenţă, în care lucrează 61 de medici şi tot atâţia asistenţi medicali deservind aproximativ 100.000 de persoane. Centrul de Permanenţă Amărăştii de Jos, spre exemplu, acoperă localităţile Amărăştii de Jos, Amărăştii de Sus şi Dobroteşti, în total 9.042 de locuitori. De asemenea, Centrul de Permanenţă Brabova are arondate 10.066 de persoane reunind localităţile Botoşeşti Paia, Brabova, Carpen, Gogoşu, Predeşti, Pleşoi şi Seaca de Pădure. Medicii din cadrul Centrul de Permanenţă Pleniţa au în grijă 13.296 de persoane din Caraula, Orodel, Pleniţa, Verbiţa şi Vârtop.
Zece centre în judeţul Dolj
Centrul de Permanenţă Sadova are arondate localităţile Dobroteşti şi Sadova, în total 11.118 de persoane. În cadrul Centrului de Permanenţă Goicea, medicii au în responsabilitate localităţile Afumaţi, Boureni, Goicea, Măceşu de Jos şi Măceşu de Sus, în total 8.455 de locuitori. De asemenea, Centrul de Permanenţă Frăţila are arodată localitatea Bulzeşti şi 1.632 de persoane, iar centrul de la Bechet localităţile Călăraşi, Ostroveni şi Bechet şi 15.265 de locuitori.
Cel mai mare centru de permanenţă din punct de vedere al numărului de persoane arondate este Ghidici cu 21.643 de persoane din Piscu Vechi, Poiana Mare, Ghidici şi Desa. Un alt Centru de Permanenţă este cel de la Murgaşi cu 2.621 de persoane. Nu în ultimul rând, un centru de permanenţă funcţionează şi la Gherceşti deservind 3.356 de persoane.
O soluţie şi pentru Craiova
Medicii din centrele de permanenţă au responsabilitatea de a asigura asistenţa medicală de urgenţă, la nivelul competenţelor unui cabinet de medicină primară, în afara programului de lucru, adică între ora 15.00 şi 08.00, dar şi sâmbăta şi duminica. Din păcate, până acum, centre de permanenţă au fost înfiinţate, cu excepţia Bechetului, doar în localităţi din mediul rural. Chiar dacă au existat câteva iniţiative din partea medicilor de familie, de a înfiinţa astfel de unităţi sanitare şi în Craiova, deocamdată, acestea nu s-au concretizat.
Deşi în oraşe funcţionează compartimente şi unităţi de primiri urgenţe, specialiştii spun că ar fi bine ca astfel de centre de permanenţă să se înfiinţeze şi în Craiova pentru cazurile care nu sunt grave, care nu ţin de UPU şi care supraaglomerează spitalele mai ales sâmbăta şi duminica. Este vorba pacienţi care se prezintă cu afecţiuni acute, dar care nu reprezintă la momentul respectiv o urgenţă.
Peste 3.000 de cazuri rezolvate într-un singur centru de permanenţă
Centrele de permanenţă se pot înfiinţa prin asocierea liber consfinţită între mai multe cabinete de medicină de familie. Medicii din centrele de permenenţă îşi pot desfăşura activitatea fie într-un cabinet medical al unuia din aceşti membri, fie prin rotaţie în fiecare din cabinetele doctorilor care fac parte din centru. Există şi posibilitatea ca autorităţile locale să pună la dispoziţie un spaţiu. Pentru a primi aprobarea de funcţionare este necesară o dotare minimală, care de fapt se găseşte deja în cabinetul de medicina familiei.
Cele mai multe consultaţii medicale, nu mai puţin de 3.338, s-au acordat, pe parcursul ultimului an, în Centrul de Permanenţă Bulzeşti-Frăţila, majoritatea cazurilor fiind rezolvate la nivel local. Medicii din această unitate medicală au solicitat doar în 97 de situaţii ambulanţa, iar în alte 92 au eliberat bilete de trimitere.
Un alt centru de permanenţă în care au fost rezolvate local destul de multe cazuri este cel de la Goicea, peste 2.700 de persoane primind îngrijiri medicale aici.
Soluţie pentru tratarea urgenţelor minore la nivel local
Potrivit legislaţiei, centrele de permanenţă au rolul de a funcţiona în afara programului de lucru al cabinetelor medicale individuale, în regim de cameră de gardă. Acestea sunt deservite de medicii de familie care asigură astfel, continuitatea asistenţei medicale primare. Sunt oferite servicii de urgenţă, dar sunt efectuate şi tratamente aşa cum ar fi administrarea soluţiilor injectabile sau pansarea.
Acest tip de unităţi medicale au un rol foarte important în mediul rural, acolo unde accesul la servicii medicale pe timpul nopţii a ridicat de-a lungul timpului numeroase probleme din cauza numărului limitat de medici şi asistenţi medicali. În astfel de centre se pot rezolva micile urgenţe care ţin de competenţa medicului de familie, dar se pot administra şi tratamente, fără ca pacienţii să mai fie obligaţi să bată drumul pentru a primi îngrijiri medicale într-un spital.
