Agricultura, ca domeniu economic şi de siguranţă alimentară, produce, vrând-nevrând, în activitatea sa şi elemente poluante, dar prin circuitul din natură pot deveni folositoare. Acest aspect este susţinut de ing. Dumitru Meilă, directorul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA). „În sectorul zootehnic dejecţiile solide şi lichide–gunoi de grajd şi must de grajd- se pot folosi cu bune rezultate în completarea deficitului de nutrienţi din sol prin administrarea şi încorporarea acestora în sol. Pe de altă parte, în activitatea urbană şi rurală, reziduurile rezultate în urma preluării de la staţiile de epurare a apelor uzate, adică nămolurile–reziduurile rezultate prin procesarea apelor uzate urbane – pot fi valorificate cu succes în agricultură pe baza unor bune informării tehnice şi a unui program de monitorizare”, a precizat ing. Dumitru Meilă.
Efectul fertilizării cu „nămoluri orăşeneşti”
O noutate în domeniul agriculturii privind completarea cu substanţe nutritive din sol o constituie aplicarea acestor nămoluri pe terenurile agricole, cu avantaje în creşterea producţiei agricole, datorită conţinutului bogat în elemente fertilizante ale acestora, dar în anumite condiţii de folosire. „Valorificarea în agricultură a produselor reziduale este determinată de lipsa tot mai mare a îngrăşămintelor chimice şi creşterea continuă a preţului acestora în condiţiile în care solul necesită cantităţi sporite de îngrăşăminte pentru obţinerea de producţii mari şi stabile”, a spus directorul OSPA Dolj.
Ing. Meilă vorbeşte şi despre efectul fertilizării cu „nămoluri orăşeneşti”, care, în opinia sa, este determinat în primul rând de conţinutul de nutrienţi, de necesarul plantelor de cultură, de micro şi macroelemente. „Aici mă refer strict, pe de o parte, la faptul că administrarea lor măreşte capacitatea solului de apă, în sensul că înmagazinează mai multă apă în perioadele umede, ca rezervă pentru perioadele secetoase, iar pe de altă parte, sporeşte conţinutul de materie organică cu până la 40%. Acest efect măreşte conţinutul de azot cu cca. 70%, în urma proceselor biologice din sol şi, totodată, îmbunătăţeşte structura solului”, a mai spus directorul OSPA Dolj, ing. Dumitru Meilă.
Conţinutul de metale grele se află cu mult sub limita nivelului de risc
Reprezentantul Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice a mai spus că este cunoscut că o tonă de nămol uscat conţine 40 de kilograme de azot, 40 de kilograme de fosfor, 2 kilograme de potasiu, din care aproximativ 30% din azotul total şi fosfor sunt accesibile plantelor. „Dar există şi restricţii, în sensul că cele mai importante sunt legate de concentraţiile maxime de metale. Din analizele efectuate la probele de nămol din staţiile de epurare a apelor uzate Craiova, Calafat şi SC Rochette – Calafat, conţinutul de metale grele se află cu mult sub limita nivelului de risc”, a mai spus ing Meilă.
Agricultorii ce au aplicat nămoluri şi au obţinut sporuri de recoltă foarte bune, au redus cheltuielile cu îngrăşămintele chimice, prin completarea cu micro şi macroelemente necesare dezvoltării plantelor şi creşterea producţiei, au tendinţa de a mări cantităţile de nămol aplicate pe sol.
Amendament organic în funcţie de transformarea în materie organică stabilă
Ing. Meilă ne-a explicat în acest sens că metodologia tehnică de aplicare prevede câţiva paşi de urmat. Unul ar fi acela prin care se analizează reziduul rezultat din apele uzate, analiză care se aplică fie pentru metalele grele – prin intermediul Agenţiei Mediului, fie pentru determinarea nutrienţilor, iar această operaţiune se va face prin Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Craiova. După aceea, în baza celor două buletine de analiză se întocmeşte Studiul Special Agrochimic pentru Aplicarea Nămolurilor. Al doilea pas de urmat ar fi documentaţia ce trebuie depusă la Agenţia de Mediu pentru eliberarea Permisului de Aplicare, iar cel de-al treilea pas ar fi acela al analizelor ce trebuie făcute anuale pentru monitorizarea solului după aplicarea de nămol.
„Pe termen lung se poate aprecia importanţa nămolului ca amendament organic în funcţie de transformarea în materie organică stabilă. Putem să spunem că are legătură directă cu componentele minerale şi prelungeşte efectele benefice, în timp, influenţând temperatura, umiditatea, conţinut în carbohidranţi, proteine, lignine, grăsimi – plante, dar şi îmbunătăţeşte hidrostabilitatea agregatelor… ”, a mai spus directorul OSPA Dolj.
