Europarlamentarul Marian Jean Marinescu : “Securitatea europeană aduce şi securitate naţională”

0
183

Referendumul din Marea Britanie, terorismul, populismul şi Rusia au fost marile provocări ale Uniunii Europene. Cum au reacţionat liderii europeni, ce soluţii au aceştia  în planul combaterii terorismului, cât este de importantă o comunitate europeană de informaţii, despre toate acestea dar şi despre alegerea noului preşedinte al Parlamentului European ne-a vorbit europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al PPE.

marinescu

R : 2016 pe final… Care au fost provocările la care Uniunea Europeană a reacţionat anul acesta ?!

MJM : Referendumul din Marea Britania,  a însemnat, desigur, o mare provocare pentru Uniunea Europeană. Rezultatul referendumului încă nu a determinat efecte asupra Uniunii Europene, dar punerea în aplicare a acestui referendum va crea efecte, efecte ce vor fi resimţite şi de ţara noastră. Continuarea crizei cu Rusia este iarăşi o provocare pentru Uniunea Europeană. Nu s-a ajuns la  o stabilizare a acestei situaţii, în continuare  Rusiei i se aplică anumite sancţiuni şi probabil că această situaţie încordată cu Rusia va continua şi anul viitor. În acelaşi timp, creşterea populismului este o provocare, foarte mare, iar anul viitor va crea mari probleme în Franţa şi în Germania. O altă provocare, dar nu cea din urmă, ar fi cea legată de terorism, care a lovit dur anul acesta statele UE.

R : Şi-au învăţat liderii europeni lecţia ? Credeţi că vor fi pregătiţi pentru anul viitor ?!

MJM : Din reacţiile liderilor europeni nu ar rezulta că s-a învăţat lecţia potrivită. Pentru că dacă nu va exista o acţiune comună, în special a serviciilor de informaţii, împotriva terorismului, atunci nu vor putea fi contracaraţi teroriştii.  Este o provocare absolut reală şi extrem de periculoasă şi nu poate fi oprită  decât dacă există o colaborare  comună şi foarte bine sincronizată a tuturor servicilor care lucrează pe acest domeniu.   Atacurile teroriste din ultimul an în diferite ţări europene – Belgia, Franţa, Germania, arată că în Europa trebuie să existe o uniune de informaţii la nivel European.  După evenimentul tragic din Berlin, cred şi mai cu tărie că este nevoie de o colaborare între toate instituţiile naţionale şi mă refer chiar şi la serviciile de informaţii de toate felurile. Statele membre UE trebuie să conştientizeze că punerea la comun a informaţiilor de care dispun serviciile lor de securitate determină cele mai bune măsuri pentru abordarea provocărilor. O acţiune naţională nu mai este suficientă. Fiecare îşi cunoaşte foarte bine situaţia naţională, dar după cum vedeţi, frontierele nu mai există în acest domeniu, din păcate, şi trebuie să se adapteze şi instituţiile care lucrează în domeniul securităţii, în special. Până la urmă securitatea europeană aduce şi securitate naţională.

“A început să funcţioneze şi programul Galileo”

R :  Cum a fost anul 2016 pentru europarlamentarul Marian Jean Marinescu ?

MJM : 2016 a fost un an destul de bogat în ceea ce priveşte activitatea în Parlament. Sunt raportor pe dosarul legislativ referitor la  Agenţia Europeană pentru Aviaţie, adică sunt desemnat să negociez cu Consiliul Europei. Este un dosar destul de complicat, care va duce la îmbunătăţirea acestei industrii, dar desigur, statele vor negocia pe latura naţională. Tot la realizări 2016, aş trece Strategia pentru aviaţie; Strategia pentru spaţiu, unde sunt lucruri extreme de inportante pentru Uniunea Europeană. Decizii foarte importante. A început să funcţioneze şi programul Galileo, fiind foarte important şi pentru economia României. Tot anul acesta am fost reconfirmat în funcţia de vicepreşedinte al Grupului PPE, ceea ce îmi va asigura prezenţa în Comisia de buget, Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru dezvoltare regional. Se va discuta noul buget al Uniunii Europene şi eu voi coordona toate aceste activităţi. O parte din aceste activităţi le voi continua şi în 2017, mai ales pe cele din grupurile de lucru

R : În ianuarie 2017 vom avea alegeri, adică se va alege din nou preşedintele Parlamentului European. Sunt importante aceste alegeri mai ales că ele vin şi cu un element de noutate…?!

MJM : Sunt importante pentru că preşedintele reprezintă imaginea Parlamentului European. Elementul de noutate constă în ruperea acordului politic dintre grupurile PPE şi S&D. Se va crea aşadar, o competiţie strânsă la votul pentru funcţia de preşedinte. După cum ştiţi exista un acord între grupul PPE şi grupul socialist, la care a aderat şi grupul liberal, ca în prima parte a acestei legislaturi să fie un preşedinte de la S&D, iar în a doua parte – un preşedintele de la grupul PPE. Din păcate, socialiştii şi liberalii au denunţat acest acord, ceea ce înseamnă că va fi o competiţie strânsă în ianuarie la vot. Grupul PPE şi-a desemnat candidatul, pe Antonio Tajani – fost comisar şi membru în Parlamentul European de multă vreme şi rămâne de văzut care va fi rezultatul. În 2014, actualul preşedinte, Martin Schulz, a fost ales cu 409 voturi dintr-un număr total de 612 voturi valabile.

“PPE are cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritate”

R : Statistic cum stau grupurile  în Parlamentul European ?!

MJM : PPE şi S&D au împreună 404 eurodeputaţi din totalul celor 751. O majoritate simplă înseamnă 376 de europarlamentari. Astfel, prin confruntarea lor pentru şefia Parlamentului European, atât popularii, cât şi socialiştii vor avea nevoie de mai multe grupuri politice pentru a întocmi o majoritate, inclusiv de liberali şi de verzi. Noi avem cele mai multe voturi în Parlament, dar nu pentru o majoritate. Din păcate, se va ajunge la mâna grupurilor extremiste despre care nu se ştie cum vor vota. Declaraţiile celorlalte grupuri au fost acelea de a nu face acorduri cu aceste grupuri extremiste, însă nu se ştie niciodată. Consensul decizional la nivelul Parlamentului European ar putea avea de suferit în urma alegerilor pentru funcţia de preşedinte al instituţiei, care se vor desfăşura pe 17 ianuarie 2017, existând riscul ca noi majorităţi să ajungă să fie formate cu sprijinul grupurilor politice de extremă stânga sau dreapta. Anterior ca grupul PPE să îşi desemneze candidatul pentru şefia Parlamentului European, socialiştii şi democraţii europeni au anunţat că liderul grupului lor politic, Gianni Pittella, va candida pentru a-l înlocui pe social-democratul Martin Schulz în funcţia de preşedinte al PE. Un efect important al acestei candidaturi din partea socialiştilor europeni este ruperea acordului legislativ între cele două grupuri politice, punând în pericol activitatea legislativă şi generând o situaţie în care majoritatea politică ar putea fi formată cu ajutorul grupurilor extremiste.

R : Cum îi găseşte 2017 pe români ?

MJM : Nu suntem foarte bine. Ăsta este adevărul. Avem încă probleme în ceea ce priveşte economia. Locurile de muncă sunt insuficiente şi prost plătite. Dezvoltarea industriei ar trebui să reprezinte prioritatea numărul unu. Nu s-a făcut suficient pentru a avea o administraţie eficientă. În ultima perioadă s-au făcut publice contracte frauduloase din domeniul sănătăţii. Şi în educaţie sunt probleme , cu infrastructura, cu cadrele didactice, cu învăţământul dual, etc. Să sperăm că se vor găsi oameni pregătiţi care să poată găsi soluţii la toate aceste disfuncţii. Personal, nu cred că cineva s-a gândit şi la soluţii…

R : Ce le uraţi românilor şi în special doljenilor, acum, la cumpăna dintre ani ?

MJM : Să fie sănătoşi în primul rând. Este cel mai important lucru. Să fim  puţin mai uniţi şi să privim lucrurile mult mai atent, să ascultăm mai mult şi să hotărâm pentru noi.

Cel mai mare grup politic din PE este cel al PPE (215), urmat de S&D (189), ECR (74), ALDE (68), Stânga Unită (52), Verzii (50), Grupul Democraţiei Directe (44) şi grupul condus de Marine Le Pen, ENL (39). 18 eurodeputaţi sunt neafiliaţi.

În 2015 şi 2016, mai multe atacuri teroriste au avut loc în Europa : atentatele de la Paris (130 de morţi) şi Nisa (84 de morţi) din Franţa, respectiv de la Bruxelles (31 de morţi) din Belgia, fiind de cea mai mare amploare. Recent, 12 persoane au murit şi 48 au fost rănite, după ce un camion a intrat în mulţimea care se afla la piaţa de Crăciun din Berlin.