O provocare a UE: imigranţii

0
139

Situaţia a devenit nu doar complexă, cât extrem de delicată, la nivelul Uniunii Europene, unde momentan nu se resimte un consens unanim în chestiunea imigraţiei. Ca un fapt de luat în seamă, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a solicitat, după descoperirea în Austria a unui container cu o grămadă de 71 de cadavre şi apoi interceptarea în aceea şi ţară a unui transportor cu 26 de imigranţi, dintre care 3 copii  în stare gravă de deshidratare, „canale legale şi sigure, calificând situaţia existentă prin criză de solidaritate”. Ieri – pe un canal de televiziune din ţara sa, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a denunţat atitudinea Ungariei în faţa afluxului de imigranţi, prin ridicarea zidului, din apropierea frontierei cu Serbia, care ar trebui demantelat. Multe state europene caută să acorde azil zecilor de mii de refugiaţi, în urma războiului din Siria, şi în opinia lui FabiusGermania are un comportament curajos, Franţa fiindu-i alături, dar trebuie ca întreaga Europă să-şi asume responsabilităţi. Fabius nu comentează cauzele, ci doar… consecinţele. Faptul că primăvara arabă a devenit „noaptea arabă” nu se mai pune, şi nici faptul că printre cei sosiţi pot exista şi simpatizanţi sau membri ai Statului islamic. UE găzduieşte, momentan, potrivit HCR, 6% din refugiaţii din lumea întreagă, mai exact peste 1 milion de persoane. Deocamdată cele 28 de ţări nu acceptă un număr proporţional de refugiaţi, raportat la populaţia lor, din cauza legislaţiei diferite de la o ţară la alta, diferenţele fiind deosebit de frapante, între Suedia şi Franţa sau Cipru şi Portugalia de exemplu. Într-o conferinţă de presă, ţinută la Berlin, Angela Merkel spunea, vineri, că lideri europeni sunt pregătiţi de un summit extraordinary şi „cei 28” de miniştrii de Interne lucrează deja la o strategie ce urmează a fi discutată. Până când miniştrii de Interne urmează să se pună de acord, şeful diplomaţiei germane Frank Walter Steinmeier şi vicecancelarul german Sigmar Gabriel, ministrul Economiei şi Energiei, au enunţat un plan în zece puncte, pentru rezolvarea situaţiei care cuprinde: condiţii umane pentru cei care traversează UE; standarde europene respectate de fiecare ţară; cod comun de azil în toată Europa; repartizare echitabilă a refugiaţilor şi reformarea Convenţiei de la Dublin; aport comun pentru administrarea frontierelor UE; asistenţă imediată statelor îndificultate, Germania fiind singura ţară europeană care a deblocat fonduri de urgenţă pentru ameliorarea situaţiei refugiaţilor din insulele greceşti; returnarea în ţara de origine a celor care nu întrunesc condiţiile de azil. În fine, cei doi miniştri SPD conchid că însăşi Germania are nevoie de o lege privind imigraţia, care să prevadă o politică prudentă şi facilităţi în cadrul criteriilor de angajare. Ei mai vorbesc şi de iniţierea unor politici pentru combaterea cauzelor exilului, refugiului şi imigraţiei în Orientul Mijlociu şi în Africa. Enumerarea măsurilor generoase, concepute, se circumscriu deplin unei solidarităţi umane, dar nu se mai articulează, în schimb, cu noile măsuri de securitate, la nivel european, după atacul terorist din trenul transfrontalier, de mare viteză, Talys, de marocanul Ayoub el Khazzani, dejucat graţiei intervenţiei mai multor călători. Identificarea unei soluţii ideale la valul de imigraţie, considerat cel mai mare din toate timpurile moderne, nu se întrevede, mai ales că nimeni nu ştie cât poate să absoarbă, până la urmă şi Uniunea Europeană.