„Deşteaptă-te, române!”, sărbătorit la Craiova

0
182

Sâmbătă, în Piaţa Tricolorului din Craiova a fost organizată, de către Instituţia Prefectului Dolj, în colaborare cu Primăria Municipiului Craiova şi Garnizoana Craiova, o ceremonie militar – religioasă, ocazionată de sărbătoarea Imnului Naţional. Au fost prezente oficialităţi locale şi judeţene, parlamentari de Dolj şi craioveni care au înfruntat canicula, pentru a asista la eveniment. Au  rostit alocuţiuni Dan Narcis Purcărescu, prefectul judeţului, Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean, Adrian Cosman, viceprimar al Craiovei. Cu toţii au ţinut să arate importanţa imnului, „Deşteaptă-te, române!” însoţind, de-a lungul timpului, toate evenimentele importante ale istoriei noastre: obţinerea Independenţei, cele două războaie mondiale, Revoluţia din 1989.

imn1Pe căldură aproape insuportabilă, chiar dacă era ora 09:00, în Piaţa Tricolorului din Craiova s-a desfăşurat, sâmbătă, 29 iulie, ceremonia militar – religioasă, ocazionată de sărbătoarea Imnului Naţional. Au fost prezente oficialităţi locale şi judeţene, parlamentari de Dolj şi craioveni care au înfruntat canicula, în dorinţa de a participa la acest eveniment. Manifestarea a fost deschisă prin prezentarea onorului, de către Garda de Onoare, oficialităţilor, după care a urmat o slujbă religioasă. Apoi, muzica militară a Garnizoanei Craiova a interpretat mai multe cântece patriotice (nu au lispit „Marşul lui Iancu” şi „Pe-al nostru steag e scris Unire”), după care a venit momentul alocuţiunilor, sfârşitul ceremonialului fiind intonat de intonarea Imnului Naţional şi de defilarea Gărzii de Onoare.

Cântecul care i-a insuflat pe români

imnCei care au vorbit la microfon, reprezentanţii autorităţilor, au ţinut să amintească importanţa acestui imn. „În această zi, cu deosebită însemnătate pentru noi, românii, cinstim cu toţii, din toată inima, unul dintre cele mai sacre însemne ale României – Imnul Naţional. „Deşteaptă-te, române!”, s-a auzit pentru prima dată, în 1848, în Parcul „Zăvoi”, din Rîmnicu – Vîlcea, şi a fost o adevărată motivaţie pentru toţi românii care au luptat ca România să fie o ţară independentă şi puternică şi reprezintă pentru noi toţi un permanent îndemn de a ne apăra cu orice preţ demnitatea naţională” –  Dan Narcis Purcărescu, prefect al judeţului Dolj; „Astăzi, celebrăm Ziua Imnului României, în respect faţă de trecut, faţă de eroii noştri şi faţă de identitatea noastră naţională. Indisolubil legat de importantul episod istoric al Revoluţiei de la 1848, „Deşteaptă-te, române!” reprezintă chemarea care ne-a însoţit, de atunci, pe tot parcursul devenirii noastre ca popor, fiind imbold mobilizator în toate marile momente, în care ne-am dobândit independenţa, unitatea libertatea. După aproape 170 de ani, mesajul său rămâne la fel de actual, cerând acţiune hotărâtă şi imediată pentru împlinirea aspiraţiilor întregii naţiuni, dar şi vigilenţă necontenită pentru apărarea valorilor în care credem şi a drepturilor cucerite, deseori cu un preţ dureros. Drepturi precum cele câştigate, cu jertfe, în Decembrie 1989, când „Deşteaptă-te, române!” a fost cântecul unei alte generaţii ridicate împotriva nedreptăţii” –  Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj; „Este o zi specială pentru toţii românii. „Deşteaptă-te, române!”, ne-a insuflat curaj şi a fost un imbold pentru noi toţi în cele mai grele momente ale istoriei. A devenit un simbol al nostru, al tuturor şi aşa va rămâne” –  Adrian Cosman, viceprimar al Craiovei.

Scurtă istorie a Imnului Naţional

Prin Legea nr. 99/26.05.1998, s-a stabilit ca data de 29 iulie să fie statutată ca „Ziua Imnului Naţional”. Are o însemntătate aparte această zi şi ţine numai de istorie. Pe 29 iulie 1848, „Deşteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima dată în Parcul „Zăvoi”, din Rîmnicu – Vîlcea. Timp de aproape jumătate de secol, cântecul a fost interzis de regimurile totalitare din România, dar după Revoluţia din 1989 a fost ales ca Imn al României, fiind aadoptat prin Constituţia din 1991. Versurile îi aparţin lui  Andrei Mureşanu, sub titul „Un răsunet”, iar muzica a fost compusă de  Anton Pann. Imnul conţine 11 strofe, dar la ocazii festive se intonează doar cele cu nr. 1,2,4 şi 11. Ideea unui Imn Naţional s-a născut încă din 1840 în Principatele Române, când era cântat mai ales la festivităţile unde apărea domnitorul ţării. În 1881, , cu prilejul încoronării Regelui Carol I, Vasile Alecsandri a scris „Imnul regal român”, cela care a fost simbolul românilor până în 1948, când a fost înlocuit cu „Zdrobite cătuşe”, urmat de „Te slăvim, Românie!”, „Pe-al nostru steag e scris Unire” (pe muzica lui Ciprian Porumbescu, actualmente imn al Albaniei) şi apoi de „Trei culori”.