Aţa-i scurtă la buhai

0
166

Aho, aho, oltenaşi fraţi,

Răguşiţi şi îngheţaţi,

Pluguşoarele mânaţi,

Plesniţi bice să răsune,

Dincolo de Uniune!      Hei, hei!…

 

Pocniţi bicele, flăcăi,

C-or pune talpa pe noi,

Să nu colindăm în zori,

Să uităm de Sărbători,

De obârşie şi urări ,

Să  îngheţe dalbele flori!   Pocniţi, măi, hăi, hăi!…

 

Leru-i ler şi iarăşi ler,

Uite, datinile pier,

Rădăcina se stârpeşte,

Ce-a fost ieri, azi nu mai este!

Toate s-au întors pe dos,

Nu-i nimic din ce a fost!

Zi de vară-n miezul iernii,

S-a dus Gerul Bobotezii!

Lumea n-are nicio vină,

Că Steaua nu mai lumină!     Uraţi, măi, hăi, hăi!…

 

Bateţi toba să-i trezim,

Pe-nţeles să le grăim,

Că de-o vreme nu-i de-a bună,

Ne-ngheaţă limba  română!

                                                Strigaţi, măi, hăi, hăi!!!

 

Aho, aho, ne-apucă doru’

Să pornim cu pluguşoru’,

Nu-i zăpadă, nici nămeţi,

Dar e sloi inima-n toţi,

Nu mai ştim de urătură,

Ni se-ncurcă limba-n gură,

Din ce-ai  drege busuiocul

Tot mai rău te joci cu focul!

                                                          Bice, măi, hăi, hăi!…

Şi-am vrea să  se schimbe multe,

Lucruri mari şi mai mărunte,

Ducem tot ce-i scris în frunte!

Trageţi, măi, nimeni n-aude!

 

Aţa-i scurtă la buhai

Şi pe loc ţi-e dat să stai!…

Cin’ s-audă, cin’ să vadă,

Că dorm ca boii pe coadă!

Brazda cine s-o mai are,

C-aţi pus plugurile-n care,

Atârnarăţi biciu-n cui,

Asta-i ţara nimănui!

Ăi de şi-o luară-napoi

Să înjuge la plug boi

Cu coarnele răsucite,

Cu coadele împletite,

Din  mătase şi arnici,

Să lase vatra aici,

Cu datini şi obicei,

Cu griji multe şi nevoi!

                                      Trageţi, măi, hăi, hăi!!!

 

Aho, aho, ţară bogată,

S-au stins şi tăciunii-n vatră,

Nu se aprinde niciunu’,

Oropsit mai e românu’!

Niciun pai nu mai ia foc,

Ţi-a fost scris să n-ai noroc,

Să duci viaţa câinelui

La  mâna străinului!

                                      Plesniţi, măi, hăi, hăi!…

Gospodari şi gospodine,

V-aş ura numai de bine,

Da’ n-am vorbele cu mine,

Le stâlcesc şi mi-e ruşine,

O fi la anu’ mai bine!

Da’ e-n suflet o-ndoială:

Nu e brazdă peste ţară,

Pluguşorul nu mai ară,

Numai gânduri care zboară

La traiul bun de afară!

                                                Ziceţi măi, hăi, hăi!!!

Anul Nou trece cum  vine,

Toţi am vrea  hambare pline,

Şi flori albe până-n prag,

Să trăiţi cum aţi votat!

Roade multe şi arginţi

Şi năzuinţe fierbinţi!

  de Alina Săndoi