Craiova vrea echipă de fotbal?

În România abundă echipele administrate de autorităţile locale

Aproape jumătate din echipele din Liga I sunt finanţate din bugetele locale, banii publici sunt direcţionaţi şi către fotbal, fără să-şi facă nimeni probleme. În Liga a II-a majoritatea echipelor aparţin comunităţii locale, puţine fiind private. Echipa no name, înfiinţate peste noapte sau unele fără urmă de performanţă în istoria lor beneficiază de suporterul material al primăriilor, consiliilor locale sau judeţene, acestea considerând că fotbalul poate fi un factor de promovare al urbelor în ţară sau chiar peste hotare, cât şi un mod de deconectare sau de mândrie şi patriotism local pentru cetăţeni.  De ani buni Craiova s-a ferit să-şi asume brandul Universitatea Craiova. Toţi oamenii politici vorbesc despre Ştiinţa aproape cu evlavie, sunt mereu dispuşi să-şi asocieze imaginea cu ea, toţi recunosc că în orice delegaţie sunt chestionaţi în privinţa echipei de fotbal, unul dintre puţinele branduri ale oraşului. Când alb-albaştrii au rezultate îi vedem adunaţi la tribuna oficială zâmbind pentru fotografi şi camere video, când echipa trece prin momente grele debitează discursuri grave, pline de compasiune şi regrete. Par mereu pregătiţi să sară în ajutorul clubului-fanion al Olteniei, însă practic nu a existat vreo implicare concretă pentru a prelua Universitatea Craiova, pentru a o oferi celor cărora aparţine de drept: suporterilor. Sintagma „nu ne permitem să folosim la sport banii publici” nu este valabilă decât la Craiova, restul oraşelor investesc în fotbal de la infrastructură până la asigurarea unor bugete viabile pentru Liga I.

Marketingul şi banii din drepturi TV ar asigura o mare parte din buget

În Liga I, la Târgu Mureş, Ploieşti (Petrolul), Mioveni, Cluj (U Cluj), Sibiu, Chiajna, Piatra Neamţ municipalitatea nu s-a ferit să se implice activ pentru a asigura condiţii decente echipelor de fotbal. Autorităţile se ocupă de infrastructură şi problemele legate de deplasări şi cazare, aducând în acelaşi timp sponsori pentru a completa bugetele cluburilor, investiţiile nefiind unele majore, în condiţiile în care drepturile de televizare asigură o mare parte din sumele necesare funcţionării echipelor de fotbal. Se adaugă banii proveniţi din bilete, abonamente, dar şi din produse promoţionale, care, în cazul unor cluburi importante, precum Universitatea Craiova, aduc venituri substanţiale. Astfel de strategie dorea să aplice şi Victor Piţurcă în Bănie. Cu un plan de marketing bine pus la punct şi o organizare serioasă a clubului, investiţiile concrete din bani publici ale municipalităţii ar putea fi minime. Pe lângă echipele aflate în subordinea autorităţilor locale, sunt echipe precum Gaz Metan Mediaş şi Pandurii Târgu Jiu, finanţate de regii de stat, gorjenii primind suport şi din partea autorităţilor locale.

Sume importante pentru echipe fără tradiţie

La nou-promovata Voinţa Sibiu, Primăria se ocupă de problemele de infrastructură, iar Consiliul Local şi Consiliul Judeţean asigură bugetul, unul care se apropie de 3 milioane de euro. Fosta Dacia Miovenim actuala CS Mioveni este echipa Primăriei şi a Consiliului Local Mioveni, care au anunţat pentru anul în curs un buget de 2,5 milioane de euro.  Anul trecut, Consiliul Local Târgu Mureş a aprobat un buget de 2 milioane de euro pentru echipa de fotbal, suplimentat anul acesta cu încă o jumătate de milion de euro. La Piatra Neamţ primarul Gheorghe Ştefan a deţinut echipa de fotbal Ceahlăul, finanţată acum de la bugetul local, în condiţiile în care şi stadionul a fost modernizat, fiind la stadarde de Liga Campionilor. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul Clujului, unde „Cluj Arena”, stadionul construit recent de Consiliul Judeţean Cluj pentru Universitatea Cluj, a costat 45 de milioane de euro. Orăşelele sau comunele din preajma Bucureştiului, Chiajna, Brăneşti, Otopeni sau Snagov, alocă în jur de 1,5 milioane de euro pentru echipele de fotbal, majoritatea ajungând să promoveze în Liga I în ultimii ani. Trecerea Petrolului în jurisdicţia Consiliului Local Ploieşti a asigurat echipei antrenate de Valeriu Răchită un buget de 3,5 milioane de euro pentru actualul sezon, în care „lupii galbeni” au revenit în Liga I. La Timişoara s-au alocat ani de zile bani pentru Politehnica, sumele variind în funcţie de performanţele obţinute de alb-violeţi. Autorităţile locale se implică în toată ţara, atât la cluburile de tradiţie, evitându-se lăsarea acestora pe mâinile unor patroni care să le deterioreze imaginea, dar şi la cluburi nou-apărute, create tocmai pentru a promova imaginea oraşelor şi prin intermediul sportului.