Moda ultimilor ani a adus în prim-plan ia tradiţională românească, iar odată cu ea încep să reînvie şezătorile de altădată. Un astfel de demers aparţine comunităţii online „Oltenia coase ie”, care are în prezent peste 4.000 de membri din toată lumea – persoane de diferite vârste şi profesii, preocupate să înveţe, cu răbdare, atenţie şi îndrumare adecvată, paşii esenţiali realizării iei şi tipurile de cusături.
Aceleiaşi comunităţi îi aparţine şi iniţiativa organizării concursului „In memoriam Elisa Brătianu”, la care s-au înscris membre ale grupului, dar nu numai, din ţară şi din străinătate. Iile realizate de acestea – având la bază cele 179 de planşe din albumul Elisei Brătianu, născută la 1870, descendentă a ilustrei familii Știrbei şi cunoscută pentru extraordinara sa muncă de conservare şi promovare a patrimoniului naţional etnografic – au fost apreciate de un juriu de specialitate, premiile fiind câştigate de trei iubitoare ale portului popular din Cluj-Napoca, Galaţi şi Sighişoara.
Evenimentul a avut loc, ieri, la Galeriile „Cromatic” ale Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj, unde frumoasele ii tradiţionale rămân expuse în următoarea perioadă.
O iniţiativă în mediul online
Ca şi Ziua Internaţională a Iei tradiţionale româneşti, sărbătorită recent, de Sânziene, „Oltenia coase ie” este o iniţiativă care a luat naştere în mediul online, pe Facebook, în anul 2014, la ea aderând deja aproape 4.300 de persoane din toată lumea. „Am înfiinţat grupul pentru că doream să cos, pentru că nu aveam informaţii şi nu ştiam cum să le obţin. În plus, am devenit bunică şi am vrut să îi cos nepoţelului o cămăşuţă”, povesteşte Maria Găman, craioveancă, în vârstă de 50 de ani, de profesie contabilă. De altfel, ne spune, între membrii grupului pe care l-a iniţiat împreună cu Rodica Jianu – pe care a cunoscut-o tot în mediul online – se află persoane cu diferite vârste şi mai ales meserii. Majoritatea sunt însă români, „care, chiar dacă au plecat de-acasă, sunt cu dor de ţară şi cu drag de ie, de costumul naţional, în general”.
Șezători periodice la Craiova, cu participare liberă
Periodic, grupul „Oltenia coase ie” organizează şezători la sediul Colegiului Naţional Pedagogic „Ștefan Velovan” din Craiova. Poate veni aici oricine este interesat să înveţe despre cum se transmit cusăturile din generaţie în generaţie, care este limbajul semnelor cusute, ce materiale trebuie folosite, despre diferenţele dintre iile aparţinând provinciilor româneşti şi nu numai. „Noi facem anunţul pe grupul de pe Facebook şi cine vrea vine. Nu se percepe nici o taxă de participare. Întâlnirile nu au loc însă frecvent, ci în momentul în care deja am cusut ceva şi vrem să împărtăşim colegelor de grup activitatea noastră, când apar întrebări la care nu găsim răspuns în altă parte ori atunci când vrem să exemplificăm cusătura respectivă”, mai spune Maria Găman.
Au lucrat după planşele din albumul Elisei Brătianu
În luna iunie a anului trecut, comunitatea „Oltenia coase ie” a iniţiat concursul „In memoriam Elisa Brătianu” – descendentă a ilustrei familii Știrbei, sora prinţului Barbu Știrbei şi soţia lui Alexandru Marghiloman, de care a divorţat pentru a se căsători cu marele om de stat Ion I.C. Brătianu. Fiinţă distinsă, inteligentă, poliglotă, Elisa Brătianu (1870-1957) a fost preocupată de conservarea şi promovarea patrimoniului naţional etnografic. În 1943 îi apărea la Tipografia Marvani, cu sprijinul Consiliul Superior al Industriei Casnice, albumul „Cusături româneşti”. Întocmit după 30 de ani de cercetare şi culegere de date, albumul cuprinde 179 de planşe realizate exemplar, cu detalii desenate cu multă acurateţe, în culorile potrivite, chiar cu cerneală aurie acolo unde detaliile de fir sau paiete o cereau.
17 concurente din ţară, dar şi din Italia şi Israel
Concursul lansat de comunitatea „Oltenia coase ie” a avut la bază chiar planşele din acest album. „Elisa Brătianu s-a ocupat de strângerea modelelor din satele româneşti şi a înfiinţat un atelier în care, luate de pe pânză, ele au fost transpuse pe hârtie. Pe noi ne-a atras frumuseţea acestor planşe pe care Elisa Brătianu le-a publicat într-un album”, mai spune Maria Găman. În competiţie s-au înscris peste 100 de persoane, însă „greutatea găsirii materialelor adecvate – fire, pânză de casă – a făcut să rămână în concurs în jur de 30”, a adăugat aceasta. Spre a fi jurizate la Craiova au trimis ii doar 17, din ţară (Cluj-Napoca, Vâlcea, Simeria, Craiova, Slatina ş.a.), dar şi din Italia şi Israel. Este vorba despre Florina Opriş, Claudia Mechenie, Mihaela Ionescu, Simona Ivanciu, Emilia Bujor, Cornelia Radu, Ileana Blebea, Maria Dumitru, Lenuţa Cata, Constanţa Ștefan, Mirela Drefi, Galina Mocanu, Mirela Negrea, Cristina Salavat, Maria Florentina Man, Camelia Poitas şi Graţiela Stan.
Premii în bani pentru câştigătoare
„În ţară au mai fost concursuri şi nostalgii ale unei piese de port care a minunat lumea, începând de la pictură şi până la mari doamne ale României şi ale Europei. Ia românească şi, în general, cusătura ţărănească au fost redescoperite. Și iată că ne aflăm aici într-o încercare de reclădire a unui spaţiu tradiţional. Acela al iernilor lungi, în care femeile de la ţară lucrau la lampă, cu acul, pe pânză naturală, foarte densă”, a afirmat ieri, la festivitatea de premiere organizată la Galeriile „Cromatic”, dr. Cornel Bălosu – şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei şi membru al juriului alături de dr. Roxana Iordache Deca, muzeograf în cadrul aceleiaşi instituţii.
„Sunt încântat de ceea ce am văzut! Toate aceste artefacte trebuia premiate! Doamnele lucrează într-un meşteşug nobil, au atâta răbdare şi bun gust! Noi am jurizat ţinând cont de material, tehnică, ornamentică şi complexitatea ei, de felul de lucrătură, de armonia cromatică. Le felicit pe toate participantele!”, a adăugat Bălosu. Premiul I, în valoare de 1.500 lei, a fost acordat Mirelei Drefi (Cluj-Napoca), Premiul al II-lea a (1.000 lei) fost obţinut de Graţiela Stan (Galaţi), iar Premiul al III-lea (500 lei) – de Maria Dumitru (Sighişoara), toate celelalte concurente primind diplome de participare. Sponsori ai concursului au fost Luminiţa Neacşa şi Mihai Neacşa.
Nepreţuitele ii pot fi admirate la Galeriile „Cromatic”
Felicitări au primit concurentele atât din partea juriului, cât şi a gazdelor, reprezentanţii Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj recunoscând că este unul dintre cele mai frumoase proiecte pe care le-au susţinut vreodată. «Reuşim, iată, se aducem aici, la Galeriile „Cromatic”, munca unor oameni de luni de zile, poate de ani. Fiecare dintre aceste persoane merită toată consideraţia şi aprecierea noastră. De asemenea, fiecare merită un premiu, nu doar trei dintre ele, pentru că toate s-au străduit, au muncit şi sunt interesate de ceea ce înseamnă tezaurul nostru românesc. Până la urmă însă nu contează valoarea acestor premii, ci aprecierea pe care o primesc în momentul în care cineva vede munca pe care au realizat-o», a declarat Amelia Etegan, managerul instituţiei-gazdă, invitându-le pe concurente la Craiova şi cu alte ocazii.
Următoarea s-ar putea să aibă loc curând, căci iniţiatoarea grupului „Oltenia coase ie”, Maria Găman, se gândeşte deja la următoarea ediţie a concursului, a cărei temă nu vrea însă să o anunţe de pe-acum. Până atunci, poftiţi la Galeriile „Cromatic” din strada „Alexandru Macedonski” nr. 28 să vă bucuraţi ochii şi sufletul cu frumuseţea a aproape 30 de ii tradiţionale româneşti, cusute cu atâta dragoste încât nici una dintre concurente nu pare dispusă să negocieze vreun preţ de vânzare a lor…
„Să coşi o ie e rugăciune, să o porţi e binecuvântare”
Câştigătoare a Premiul al III-lea la concursul „In memorial Elisa Brătianu” – şi singura dintre premiante care a reuşit să ajungă la festivitatea de ieri de la Craiova –, Maria Dumitru are studii în Știinţe Economice, 52 de ani şi locuieşte la Sighişoara. Face parte din comunitatea „Oltenia coase ie” de aproximativ un an, însă pasiunea cusutului iilor o însoţeşte de câţiva ani.
«Fiind foarte mult timp plecată din ţară, mi-am dorit să duc cu mine ceva care să mă reprezinte, ceva de-acasă. Am vrut să îmi cos o ie, am căutat modele pe internet, ba chiar şi în magazine. Până în urmă cu doi ani, când comunitatea „Semne cusute” a lansat concursul „Ie veche, ie nouă”. Și atunci am ştiut că trebuie să mă întorc în satul meu natal şi să caut acolo», povesteşte Maria Dumitru. A realizat atunci două ii, iar acum a participat la concursul de la Craiova cu una, cusută după planşele din colecţia Elisa Brătianu. „Am ales-o în primul rând pentru simplitatea ei, apoi pentru că este apropiată zonei mele natale – localitatea Suplac, judeţul Mureş”, spune câştigătoarea, care a avut şi ocazia să viziteze expoziţia cu minunatele ii din colecţiile Brătianu şi Cantacuzino deschisă, în iunie 2015, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj.
Pentru a începe să coşi o ie ai nevoie de materiale de bună calitate, susţine Maria Dumitru, pe care încă le poţi găsi la sate. Dar nu este suficient… «Îţi trebuie drag, adică să lucrezi cu pasiune, foarte multă răbdare şi perseverenţă – pentru că sunt momente dificile, în care trebuie să descoşi tot şi să o iei de la capăt. La final însă uiţi tot greul, iar bucuria pe care o ai purtând ia nu se poate exprima. Este o satisfacţie enormă! Apropo de acesta, un citat mi-a rămas la suflet – sunt vorbele spuse de Mama Tână din Avrig: „Să coşi o ie e rugăciune, să o porţi e binecuvântare”», a adăugat Maria Dumitru.
