Vladimir Putin la Paris!

0
81

Emmanuel-Macron-Vladimir-Putin-meeting-810601Emmanuel Macron a surprins lumea, anunţând întâlnirea sa cu Vladimir Putin, – la puţin timp după alegerea ca preşedinte al Franţei -, nu în altă parte decât în istoricul Palat Versailles, unde în 1717, Petru cel Mare, sedus de  „copilul rege”, Louis al XV-lea, a avut un gest spontan, ce a marcat istoria, strângând în braţele sale pe tânărul monarh, cu afecţiune paternală. Pentru dedramatizarea primului rendez-vous cu Vladimir Putin, Emmanuel Macron, cel mai tânăr şef de stat, 39 de ani, a decis să organizeze o restrânsă reuniune, cu ocazia unei expoziţii menită a celebra întâlnirea de acum 300 de ani între ţarul Rusiei şi regele Franţei. Aşadar, invitaţia a fost făcută de Emmanuel Macron, în cursul discuţiei telefonice din 18 mai a.c., când cei doi şefi de stat, în pofida divergenţelor şi poziţiilor asimetrice pe diferite subiecte fierbinţi, au evocat relaţiile vechi între ţările lor. Expoziţia de la Versailles marchează 300 de ani de la deschiderea ambasadei Rusiei la Paris, de un ţar care dorea ca ţara sa să privească spre Europa. Primirea preşedintelui Vladimir Putin, la Versailles, a avut loc ieri, la ora 15:15, întâmpinat fiind de însuşi Emmanuel Macron pe covorul roşu. Contextul este unul particular, dacă avem în vedere discursul cancelarului Angela Merkel, duminică, la Munchen, în faţa a 2.500 de militanţi ai Uniunii Creştin-Sociale, braţul bavarez al CDU, după G7 de la Taormina (Sicilia): „Noi europenii trebuie să luăm în mâini propriul destin”. Cuvinte ce comprimă o constatare pragmatică, amară, dar şi o nouă situaţie în raporturile cu SUA, din perspectiva dialogului cu Donald Trump. Fireşte, la Berlin, nu poate fi uitat Planul Marchall, podul aerian (1948-1949), discursul lui John Fitzgerland Kennedy „Ich bin ein berliner”. Cu toate acestea, anexarea Crimeei, destabilizarea Estului Ucrainei, şi angajamentul rus alături de preşedintele sirian Bashar al Assad, veto-ul sistematic al Rusiei la toate rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU, de altfel dosare deloc noi, la care mai trebuie adăugat refuzul livrării portavioanelor Mistral – deja vândute în 2015 -, dialogul îngheţat al lui Francois Hollande cu Vladimir Putin, încât în octombrie anul trecut liderul de la Kremlin n-a mai participat la inaugurarea noi catedrale ortodoxe de la Paris – proiect din luna de miere între el şi Nicolas Sarkozy – au pus în umbră seculara prietenie franco-rusă. Rezonabilă pe mandatul preşedinţilor Jacques Chirac şi Nicolas Sarkozy. La nivelul UE, Franţa a susţinut sancţiunile contra Rusiei, ridicarea acestora rămânând condiţionată de materializarea acordurilor de la Minsk, din 2015, încheiate sub „tutela” lui Francois Hollande şi Angela Merkel. De altfel, literă moartă, dincolo de încetarea focului. După summitul NATO din 25 mai şi G7, din 26 şi 27 mai, de la Taormina, această întâlnire conferă o alură internaţională tânărului preşedinte francez. Dar vizita este importantă şi pentru Vladimir Putin a cărui politică de apropiere de Asia patinează, în timp ce relaţiile cu SUA rămân tensionate. Ar putea conta, de bună seamă, şi primirea Marinei Le Pen, în biroul lui Vladimir Putin, la Kremlin, fotografia împreună de acum cunoscută, din timpul campaniei electorale, pentru alegerile prezidenţiale. Staff-ul lui Macron s-a plâns şi de cyber-atacuri atribuite hackerilor ruşi. Dar există un timp al campaniei şi unul al puterii. Emmanuel Macron se doreşte un redutabil tactician, cum a demonstrat la Bruxelles şi Taormina. Deşi rece, aproape la unison, presa franceză nu exclude ideea că este timpul ieşirii din impas, încât s-ar putea vorbi de o resetare a relaţiilor cu Moscova. Instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, cu „încurajarea Kremlinului”, în fruntea primei puteri a lumii, a schimbat datele discuţiei: este ora pe care a anunţat-o Angela Merkel la mitingul de la Munchen. În discuţie: comunitatea de valori. Niciodată dezacordurile între Berlin şi Washington, pe fond şi formă, nu au fost atât de evidente. Şi consecinţele sunt multiple. Tete-a-tete, cei doi preşedinţi, înainte de a dejuna împreună cu delegaţiilor şi de a vizita expoziţia, au discutat despre relaţiile franco-ruse actuale, şi viziunile lor privind viitorul UE, lupta antiteoristă şi crizele regionale (Siria, Coreea de Nord, Libia, Ucraina). Încarnând viziuni opuse, fără a mai vorbi de diferenţele de vârstă, Vladimir Putin şi Emmanuel Macron au dat un semnal. Inclusiv în conferinţa comună de presă. În care s-a vorbit de lupta contra terorismului, prioritate comună, de ranforsarea relaţiilor bilaterale, de situaţia din Siria şi de respectarea drepturilor omului în Cecenia. La o privire generală Parisul şi Moscova, evocând un moment de acum 300 de ani, încearcă o nouă decolare în relaţiile diplomatice. Rămâne de urmărit, cu ce consecinţe. Evocându-l pe Petru cel Mare, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a subliniat cum acest personaj „este exemplul că Rusia vrea să se deschidă Europei” şi nicio temă esenţială nu poate fi abordată fără a dialoga cu Rusia.