Măsurile guvernului au scos oamenii în stradă

0
246

Pe ansamblu, la nivelul continentului, potrivit presei, lucrurile rămân amestecate şi mai degrabă neliniştitoare, chiar dacă se vorbeşte deja, e drept cu un optimism fragil, de „luminiţa de la capătul tunelului”, graţie accelerării livrărilor de vaccinuri. Dacă în Spania şi Portugalia virusul este sub deplin control, al treilea val afectează, în schimb, cvasitotalitatea Europei. În Belgia şi Germania mii de persoane au protestat contra restricţiilor sanitare, implicit al purtării obligatorie a măştii. Gesturi care n-au înduplecat-o pe Angela Merkel, care a chemat la ordine landurile, pentru aplicarea cu fermitate sporită a restricţiilor. În Marea Britanie, premierul Boris Johnson a făcut referiri la creşterea numărului de cazuri în Europa cu noile variante de Covid-19, care ameninţă campania de vaccinare. În opinia comisarului european Thiery Breton, 52 de fabrici lucrează 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7, pe continent, pentru producerea de vaccinuri contra pandemiei. Emmanuel Macron a apreciat vineri seara că situaţia este din nou critică şi un nou Consiliu de Apărare, care se va reuni mâine, 31 martie a.c., va decide un alt set de măsuri restrictive, printre care şi închiderea centrelor comerciale. Pandemia a făcut deja aproape 2,77 milioane de morţi în lume, de la sfârşitul lunii decembrie 2019, cea mai îndoliată ţară fiind SUA cu 549.306 morţi, urmată de Brazilia cu 312.206 morţi, Mexic 201.429 morţi, India cu 161.552 morţi şi Regatul Unit cu 126.573 morţi, cifre considerate ca subevaluate, bazate pe bilanţurile cotidiene ale autorităţilor sanitare. Într-un asemenea context delicat, agravat de oboseala românilor, după un an de rigori sanitare, unele exacerbate, premierul Florin Cîţu, în sfârşit bine sfătuit, a anunţat disponibilitatea deplină de a se aşeza la masa discuţiilor cu specialiştii social-democraţi. „Vom face toate eforturile şi sunt gata să stăm la masă cu oricine vine cu soluţii pentru a-i ajuta pe români în această perioadă dificilă”. O perioadă premergătoare săptămânii pascale. Premierul a considerat că măsurile luate de dată recentă sunt unice în Europa, prin faptul că ele se fundamentează „pe gradul de incidenţă”. „Lupta pentru sănătatea românilor nu are culoare politică. Decât să dăm mesaje confuze în această perioadă este momentul să stăm toţi la masă şi să vedem care sunt cele mai bune măsuri pentru sănătatea românilor”. În replică la invitaţia nu tocmai bine calibrată, liderul social-democraţilor, Marcel Ciolacu, cum era şi firesc, a răspuns adecvat: „De un an de zile le-am propus, în mod repetat, să ne întâlnim şi să discutăm despre pandemie, despre buget, despre PNRR, să găsim cele mai bune soluţii(…). Au refuzat de fiecare dată să aibă discuţii cu PSD”. Admiţând că Marcel Ciolacu are dreptate pe fondul discuţiei, însă o gâlceavă, mediatizată, pe această temă pare mai degrabă lipsită de sens. Nu e un moment de înduioşare a liberalilor faţă de adversarii lor politici, ci este vorba de găsirea unei soluţii, unanim împărtăşite. Nu excludem să fie vorba şi de o „capcană” politică. La rândul lor liberalii, îngrijoraţi de cum stau în sondaje, ştiu de acum că sunt asociaţi cu măsurile restrictive luate de Raed Arafat, unele necesare fără îndoială, altele inoperante. În Capitală, la Galaţi, Arad, Ploieşti, Alba Iulia, Braşov, Constanţa, Craiova, Sibiu, Timişoara şi alte mari municipii, în noaptea de duminică spre luni, sute de oameni au protestat faţă de noile restricţii impuse, solicitând ridicarea celor referitoare la orarul de funcţionare al magazinelor şi restaurantelor şi de asemenea la circulaţie.  S-a cerut demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu şi a şefului DSU, Raed Arafat. Neputându-se clama sloganul unei victorii a guvernului de centru-dreapta în lupta împotriva pandemiei, după valul de avertismente, ameninţări, intervenţii în forţă ale poliţiei, liberalii s-au gândit că ar da bine în planul imaginii să îi cheme pe adversarii lor politici la discuţii, într-un moment în care răbdarea populaţiei a atins un grad ridicat de saturaţie. Între rutina parlamentară şi atitudinea fermă, dar constructivă, social-democraţii au dat un răspuns. Nu tocmai simplu. Se pot consola doar când se compară, şi dezola când se privesc şi îşi analizează demersurile.