Malvine: Kirchner contestă din nou suveranitatea britanică

0
333
Cristina Kirchner

Preşedintele argentinian, Cristina Kirchner, a postat joi, 28 martie a.c., pe contul său Twitter, o serie de mesaje contestatare la suveranitatea britanică asupra Insulelor Malvine (Falkland). După ce lansase, marţi, o nouă ofensivă la ONU, privind necesitatea unei soluţii negociate la conflictul ce opune ţara sa, Argentina, Regatului Unit, Cristina Kirchner a asigurat pe contul său că America Latină „susţine fără rezerve cererea noastră, din raţiuni istorice, (…) geografice, care răspund la logica cea mai elementară”. Ea a evocat apoi aportul ţării sale la piaţa comună sud-americană Mercosur, Comunitatea statelor latino-americane şi din Caraibe (CELAC) şi Uniunea Naţiunilor Sud-Americane (Unasur). „Un teritoriu englez la peste 12.000 km distanţă? Această teză nu va putea fi susţinută nici în faţa unei creşe de copii de 3 ani”, scrie Cristina Kirchner. Despre arhipelagul din Atlantinul de Sud pe contul Twitter, urmărit de peste 1,8 milioane de abonaţi. Marţi, ministrul argentinian pentru Afaceri Externe, Ector Timerman, a insistat în faţa ONU pe necesitatea unei soluţii negociate, la 15 zile după un referendum prin care o majoritate covârşitoare de insulari s-a pronunţat pentru menţinerea în zona de influenţă britanică. El a fost acompaniat de omologii săi, Luis Almagro (Uruguay), Bruno Rodriguez (Cuba) şi Hose Beraul (adjunct al ministrului peruan de Externe).Situate la 400 km de coastele argentiniene şi 12.700 km de Londra, Insulele Malvine, numite Falklands de britanici, sunt sub control britanic din 1883. Arhipelagul este în continuare revendicat de Argentina şi la peste 30 de ani de la războiul din 1982, dus împotriva Marii Britanii timp de 74 de zile şi soldat cu 900 de morţi. Descoperirea unor rezerve de petrol la sfârşitul anilor ’90 a stimulat interesul pentru acest arhipelag bătut de vânturi, cu doar 2.500 de locuitori şi peste 500.000 de oi. Argentina pretinde suveranitatea asupra arhipelagului prin canale diplomatice şi punerea în aplicare a rezoluţiei ONU din 1965, care chema părţile la dialog. Regatul Unit refuză, insistând pe dreptul la autodeterminare al locuitorilor din Malvine. După o nouă abordare argentiniană la New York, reprezentantul britanic la ONU, Mark Lyall Grant, a regretat că Buenos Aires şi partenerii săi nu recunosc dorinţa locuitorilor arhipelagului şi se baricadează într-o poziţie de neînţeles.