Medicii de familie ameninţă că nu vor mai acorda servicii gratuite

0
64

Începând cu data de 3 ianuarie 2018, cabinetele de medicina familiei ar putea să nu mai acorde servicii decontate de casele de asigurări de sănătate. Medicii de familie refuză să semneze acte adiţionale cu casele de asigurări de Sănătate începând din data de 1 ianuarie 2018.

Medicii acuză că, la mai bine de o lună de la protestul lor, constată că principalele revendicări nu şi-au găsit rezolvarea, iar cu excepţia unor minime cosmetizări ale proiectului de Contract-cadru viitor, rezultatele discuţiilor purtate în ultima lună sunt doar promisiuni, amânări, prevederi echivoce şi refuzuri nejustificate ale propunerilor organizaţiilor medicilor de familie.

Birocraţia afectează activitatea cabinetelor medicale

Reprezentanţii medicilor de familie spun într-un comunicat că proiectul de buget pentru anul 2018 prevede o stagnare la 5,8% în locul unei creşteri a procentajului alocat asistenţei medicale primare de la 5,77% la 10% din Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate, administrat de CNAS.

Medicii de familie solicită în continuare modificări ale sistemelor informatice care să flexibilizeze şi să fluidizeze actul medical în favoarea pacienţilor şi să nu mai permită penalităţi la nivelul cabinetelor, respectiv anunţarea imediată a indisponibilităţii PIAS şi posibilitatea lucrului offline, asumarea calităţii şi categoriei de asigurat de către CNAS, precum şi alte elemente legate de alertarea în sistem la prescrierea medicamentelor pentru care există anumite reguli (restricţii, protocoale). «Vom face tot posibilul ca pacienţii noştri să nu sufere. De altfel, ei ştiu bine care este realitatea din cabinete, oricât ar încerca unii să manipuleze adevărul. Reamintim că am decis să ieşim în stradă tocmai ca să nu fim nevoiţi să întrerupem activitatea cabinetelor. De atunci ne zbatem să găsim soluţii şi să avem în dialog adevărat. Deşi ni s-a promis sprijin, acesta nu s-a concretizat. Medicii de familie din majoritatea judeţelor au decis că aşa nu se mai poate. Ne dorim să ne practicăm meseria de doctori, nu de administratori ai sistemului. Dorim dialog adevărat şi refuzăm să mai avem un „dialog al surzilor”», se arată într-un comunicat comun al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei (SNMF) şi al Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF).

2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie

În luna noiembrie, medicii de familie au protestat în toată ţara, solicitând asigurarea condiţiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii în scopul îmbunătăţirii asistenţei medicale a populaţiei din România. De asemenea, cadrele medicale au cerut creşterea finanţării medicinii de familie, pentru echilibrarea finanţării în sistemul public de sănătate. O altă revendicare este recunoaşterea importanţei rolului medicului de familie şi respectarea drepturilor constituţionale ale medicilor şi pacienţilor.

Potrivit medicilor de familie, timpul consultaţiei este irosit cu activităţi administrative, nemedicale, birocratice, care au fost delegate medicului. Pe termen mediu şi lung această situaţie duce la deprofesionalizare, la scăderea performanţelor profesionale şi este una din cauzele principale ale emigrării.

Conform unei analize realizate de SNMF şi FNPMF, 2 din 3 români riscă să rămână fără medic de familie în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte şi odată cu această tendinţă creşte incidenţa bolilor care creează poveri economice şi sociale extrem de importante: bolile cardiovasculare, boli oncologice, boli respiratorii sau boli inflamatorii.

Există o tendinţă negativă, de ieşire a medicilor de familie din sistem, fie din cauze naturale (pensionare) fie prin migraţia forţei de muncă şi intrarea unui număr scăzut de medici tineri care refuză această specialitate. Această tendinţă este accelerată de subfinanţarea sistemului naţional de asistenţă medicală primară şi de lipsa oricăror politici de atragere a tinerilor medici către cele 600 de localităţi din zonele rurale lipsite de medici de familie, de care depind nu doar gradul de sănătate al populaţiei, ci şi realizarea unor economii importante pentru bugetul de stat. Această tendinţă negativă va conduce la un colaps total al sistemului de medicină primară.

Conform analizei proiective realizate de SNMF şi FNPMF pe un eşantion de medici de familie reprezentativ demografic pentru toată ţara, în anul 2030, doar 1 din 3 pacienţi români va mai avea un medic de familie, în condiţiile în care se aşteaptă ca numărul pensionarilor – segmentul populaţional cu cea mai mare nevoie de asistenţă medicală primară – să reprezinte aproximativ 30% din totalul populaţiei României.