Nu mai vrea boul la plug

 

Aho, aho, plugari fraţi,

În vorbe nu vă răzmaţi,

Nici nu vă lăsaţi mânaţi

C-aţi fost destul înjugaţi!

Hai, din bice să pocnim,

Pe vătafi să îi trezim

Şi să ţinem drumul drept,

S-ajungem la Parlament!

Pocniţi bicele-n Senat

C-am avut un an bogat

Şi-am cules ce-am semănat,

Cu inima n-am votat!

Roşie e ţara toată,

Parcă a-mbobocit deodată!

Am avut un an mănos

Portocaliii  sunt jos,

Trandafirii le-au luat locul

O-nflori-n ţară norocul!

 

Aho, aho, voi plugăraşii,

Roşii să aveţi obrajii,

Roşii şi îmbujoraţi

Că morcovii sunt muraţi!

Strigaţi măi, hăi, hăi!

 

Chemaţi cumnaţii, vecinii

Că am stârpit mărăcinii,

Trageţi brazda voinicească

Iarba rea să nu mai crească,

Trageţi tare şi pocniţi

C-am dus anii grei sortiţi,

Jos cu bicele din cui

La aleşii neamului,

Avem senatori destui,

Şi parlamentari avem,

Greul n-o să-l mai ducem

În locul nostru-l duc ei.

 

Ziceţi, măi, din zurgălăi!

Plesniţi biciul şi strigaţi

Poate  îi mai speriaţi,

Portocaliul să piară,

Să ia mâna de pe ţară,

Bateţi biciu’ până-n grindă,

Anul Nou să nu-i mai prindă,

Ne-au făcut netrai în casă,

Cozonac nu e pe masă,

Pleava de foame nu ţine,

Ei au zis că  trăim bine!

 

Dă-mi covrigii să mă duc

Că nu ştiu unde s-apuc,

Colaci n-aţi mai împletit

Şi de frig am înlemnit.

Opriţi plugul, măi, flăcăi,

C-a fost destul tras de boi!

Ăsta-i greul dus de noi!

Hu, hăi, hăi!

 

Nici aşa nu se mai poate,

Carnea de porc se dă-n rate,

Aşa ceva n-am văzut

De când mama m-a făcut!

Câte cuie sunt în gard

Vrem subvenţii de la stat!

 

Aho, aho, de Noul An

Daţi urechea mai la geam!

Noi, plugarii-am înjugat

Boi cu sufletul curat,

La urechi cu zurgălăi,

La pinteni cu clopoţei,

Să mai uităm de nevoi,

De rate în euroi,

De pensii şi alocaţii.

Cui să facem contestaţii?

Cui să cerem nuci şi mere?

Că-s zilele tot mai grele!

 

Cozonacii copţi în vatră

Nu mai sunt, au fost odată!

De sarmale şi friptură

Nu mai strig, că-mi plouă-n gură!

Mi-ngheaţă biciul în mână,

Nu-i rachiu de tescovină,

Nici vin nu mai e-n butoi,

L-au băut ăle nevoi.

 

La grindă nu-s  atârnaţi

Nici slănină, nici cârnaţi,

Pe la coş, pe la urloi

Doar funii de usturoi,

C-aşa era vorba-n sat:

La omu’ care-i sărac

Parcă nici boii nu trag!

 

Şi cu sufletul la gură

Vă facem o urătură:

Câte mere în livezi

Atâţia boi în cirezi!

Iar în anul care vine

S-aveţi datorii puţine!

Pace-n inimi, gând curat,

Bucurii şi an bogat!

 

Dar cum vine Anul Nou

E cel mai greu pentru bou

Să stea cu coarnele şute,

Numai de stăpân s-asculte,

C-a tras în plug şi ăst an

Precum Bădica Traian.

Hu, hăi, hăi!

 

Nici acuma nu mai vrea,

Nici în ceasu’ al doişpelea

Că se anunţă iarnă grea!

Singur vrea să tragă-n jug,

Atâţia stăpâni i-ajung.

De se duce la arat

Se simte discriminat,

N-ar da greş pe arătură

Moţiunea de cenzură.

 

Nu mai vrea boul la plug

Că a tras degeaba-n jug,

În zadar a pus sămânţă,

N-a răsărit în brăzdiţă,

Cât am semănat se cară

Şi nici vorbă să răsară.

Da’ să coacă pân’deseară?!…

Trageţi măi, hăi, hăi!

 

La lună, la săptămână

Lor le trec toate prin mână,

De-aia le zice coconi

Şi au lefele de domni,

De-aia sunt parlamentari

Să aibă foloase mari.

 

Iarăşi mai trecu un an,

Doarme Bădica Traian,

Din ţol nu s-a mai sculat,

Peste câmp nu s-a uitat

Ca s-aleagă loc curat

De arat şi semănat!

Holde mari cu bob tot unul

N-are în pătul românul,

Buzunarul e tot gol,

Plugul nu iasă-n ogor,

Sămânţa e de hibrid

Nu-i mai place în pământ,

De glie nu se mai prinde,

Ce-i mai place să colinde

În UE, în laboratoare,

Nu-ncolţeşte în tarlale!

Strigaţi măi, hăi, hăi!

 

Cât e anul de mănos

Toate-s întoarse pe dos,

Câţi boi ar fi la arat

Roade nu-s la secerat!

De-am merge la mori cu sacii

Gustoşi nu mai ies colacii,

Or ieşi de-acum ‘nainte

C-am avut alegeri multe,

Locale şi generale

Azi credem numa-ntr-o floare,

Are prea mulţi spini în coadă,

Românul  tace şi rabdă,

Aşa e de când pământul

La Mulţi Ani! Zice Cuvântul!

 

Să ne citiţi tot pe noi

C-am tras cot la cot cu voi,

Tot anul  i-am luat în bice,

Mulţi ne-ar da între corniţe!

C-aşa zice-o vorbă mare:

Biciul-l bate pe spinare

Tot pe boul care trage

De când lumea, n-ai ce-i face!

Le spunem într-un-an -odată:

„Boii bătrâni trag brazda dreaptă!”

C-am fost primii gazetari

Şi-am prins nămeţi şi mai mari!

 

La mulţi ani, olteni ca brazii!

Roşii să aveţi obrajii,

Sănătate cât cuprinde,

De la noi multe colinde!

Sorcova v-aduce-n an

Tot primul cotidian.

Trăiască ce-aveţi mai drag,

Luaţi ziarul de pe prag

Să băgaţi norocu-n casă,

Aşezaţi-l şi pe masă,

Crapă piatra, e ger greu,

Împreună-am fost mereu,

Primul ziar la olteni

Şi-om răzbi printre TRAIENI!

 

de ALINA SĂNDOI