O strategie pentru un sector zootehnic rezilient, competitiv şi sustenabil, care să se adapteze diversităţii teritoriale şi să pună în valoare excelenţa europeană, reconfigurând un atu strategic, vine de la Bruxelles. Comisia Europeană a adoptat, deunăzi, Strategia privind creşterea animalelor –bazată pe vocabularul politicii de securitate- pentru a asigura că valorosul sector european al creşterii animalelor rămâne puternic şi rezilient pe termen lung. Se recunoaşte, deschis, că sectorul creşterii animalelor se confruntă cu schimbări profunde, că numărul de animale a scăzut, începând din 2005, în timp ce fermierii continuă să se confrunte cu volatilitatea pieţei, schimbările climatice, bolile animalelor şi scăderea câştigurilor din această îndeletnicire. Bazându-se pe „Viziunea pentru agricultură şi alimentaţie” strategia UE pentru creşterea animalelor oferă o foaie de parcurs pe termen lung, pentru a consolida rezilienţa competitivă şi sustenabilitatea sectorului ş.a.m.d.. Am citat, cam mult, de pe site-ul Comisiei Europene „Agricultura şi dezvoltarea rurală”, tocmai pentru a aşeza discuţia pe coordonatele securităţii alimentare. La nivelul Doljului dacă interesează, situaţia a ceea ce numim „şeptel”, potrivit datelor Direcţiei Sanitar-Veterinară şi Siguranţă Alimentară, este proastă, ca să nu spunem… execrabilă: 26.000 de bovine, din care 8.000 în ferme specializate şi circa 18.000 în gospodăriile populaţiei, la care se adaugă circa 177.000 de ovine şi 195.000 de caprine, specii la care se stă „mai bine”. În nu puţine comune ale Doljului numărul vacilor de lapte se numără pe degetele de la o mână, situaţia pajiştilor este necorespunzătoare (lipsesc cu desăvârşire lucrările ameliorative) iar familiile tinere ispitite de o afacere în domeniu sunt foarte rare. Strategii coerente de revigorare a situaţiei precare nu există. Cel puţin momentan, când avem un ministru de resort „improvizat”. În hipermarketuri şi supermarketuri sortimentele de carne oferite cumpăritorilor, au furnizori străini de zona Doljului. În schimb, se fac resimţite nu puţine demersuri, precar calibrate, din partea unor instituţii descentralizate, pentru a periclita şi activitatea fermelor existente. Vorbim de ferme zootehnice, de… coada vacii, dacă ne putem exprima aşa. „Calul de bătaie”, de la începutul anului, este ferma de vaci Black Angus de la Cetate, aparţinând omului de afaceri Gigi Neţoiu. Inaugurată cu fast, în a doua parte a anului trecut, ferma respectivă potenţează deopotrivă, nu excludem invidia, dar şi prostia multora. Mai întâi, în perioada 9-13 februarie s-a confruntat cu un control din partea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, pentru amplasarea fermei într-o zonă inundabilă a fluviului Dunărea, cu risc major de inundaţii. În anteriorii 5 ani, dacă nu mai mult, debitul Dunării a fost unul extrem de scăzut. A fost aplicată o amendă contravenţională, s-a spus în valoare de 120.000 lei, s-a făcut ceva vâlvă în spaţiul media, pe seama discuţiilor legate de revărsarea râului Drincea, care vine din judeţul limitrof Mehedinţi. A urmat „sesizarea din oficiu” bănuim, a Direcţiei judeţene a Gărzii de Mediu Dolj, condusă de Gheorghe Călinoiu. Motivul? Vacile lui Gigi Neţoiu sunt deja „un simbol” a tot ceea ce e în neregulă, în numele naturii, un tip de gândire, de-a dreptul scandalos. Animalele lui Neţoiu păşunează în parcele delimitate, fiind pândite de şacalii din zonă care se dedau îndeosebi la viţeii abia fătaţi. Încă mai este ceva masă verde, fiindcă zilele de caniculă au alternat cu zile ploioase. Funcţionează şi un sistem de irigare prin picurare. La Cetate, Gigi Neţoiu, cunoscut în toată zona şi nu numai, creşte animale de carne. Pe care le livrează apoi pieţei. Face şi export. Într-un moment în care îndeletnicirea asta nu seduce pe nimeni, i se reproşează milităreşte, ba una, ba alta, că nu deţine avizele şi autorizaţiile de mediu necesare ş.a.m.d.. Asta într-un moment în care asistăm, repetăm, la o schimbare de paradigmă a UE privind vacile. Nu ne mai lungim cu discuţia. Ne aflăm într-un moment în care strategia Comisiei Europene nu întreabă dacă Europa are prea multe animale, ci tratează faptul că are prea puţine, ca pe o ameninţare. La Cetate, unde vaca nu merge la muls… fără foaie de parcurs, ai impresia că te afli în altă lume.
