ATOP Dolj: Nu doar o monitorizare „civilă” a poliţiei!

0
226
Marin Marian Viorel

Autoritatea Teritorială de Ordine Publică Dolj fiinţează în temeiul Legii 218/2002, cu modificările ulterioare, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi are ca obiect de activitate o monitorizare „civilă” – fără competenţe în probleme operative – cu rol consultativ, prevăzut de Hotărârea de Guvern numărul 787/2002, prin care a fost aprobat regulamentul său de organizare şi funcţionare. Având doar „rol consultativ”, ATOP Dolj nu emite decât hotărâri cu caracter de recomandare (art. 19 al. 3 din Legea 218/2002), deşi limitarea prerogativelor este, într-un fel, incompatibilă cu noţiunea de „autoritate”. Caracterul de recomandare înseamnă că propunerile ATOP nu sunt obligatorii pentru Poliţie. Şi problema care ar trebui rezolvată – prin lege – ar fi instituirea avizului „conform”. Şi vom arăta de ce. Având ca scop protejarea intereselor comunităţii şi asigurarea climatului de siguranţă publică, ATOP Dolj – prin şedinţele ordinare bilunare – analizează un spectru larg de probleme, de la îndeplinirea planului strategic al IPJ Dolj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj, Poliţiei Locale, pe indicatorii specifici de performanţă, la stadiul de soluţionare al sesizărilor privind încălcarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Şi nu numai. Deja cu o experienţă notabilă, acumulată în timp, dar şi prin legăturile cu autorităţile locale de ordine publică din alte judeţe, ATOP Dolj are activitatea centrată, precumpănitor, cum spuneam, pe ordinea publică, competenţă a mai multor entităţi: Poliţie, Jandarmerie, Poliţie Locală. Optând pentru preluarea modelului britanic, mai exact al bunelor practici, de monitorizare civilă a poliţiei, legiuitorul român s-a rezumat doar la organizarea şi funcţionarea Autorităţii pentru Poliţie (Police Authority) deşi separat, în Anglia – ţară cu solid regim democratic – funcţionează şi Autoritatea pentru plângeri împotriva poliţiştilor (Police complaints Authority) în subordinea directă a ministrului de Interne. România este una din puţinele ţări europene – prima din Europa centrală şi de est – cu un astfel de sistem. Preşedinte al ATOP Dolj, în actuala legislatură, este, momentan, consilierul judeţean Marin Marian Viorel, desemnat după plecarea în Parlamentul României a actualului senator Lavinia Craioveanu, legea în materie stipulând expres încredinţarea funcţiei menţionate unuia dintre consilierii judeţeni, prin votul majoritar al tuturor membrilor ATOP. Prezentăm în continuare discuţia noastră cu actualul preşedinte al ATOP Dolj.

– Pentru început, fiindcă întotdeauna există şi un punct de plecare al discuţiei, enumeraţi câteva din temele de dezbatere în şedinţele organismului pe care îl conduceţi.

-Vă mulţumesc pentru că îmi oferiţi această posibilitate, mai ales că ATOP Dolj chiar desfăşoară – în opinia mea – o activitate consistentă. Mai întâi, înainte de a trece la enumerarea temelor abordare, aş releva punctualitatea aproape desăvârşită a tuturor membrilor noştri la şedinţele de lucru. Apoi, aş sublinia informările sistematice, pregătite în prealabil, ale reprezentanţilor Poliţiei şi Jandarmeriei despre „starea de fapt”, în menţinerea a ceea ce numim „ordine publică”. Detaliat. De fiecare dată. Şi acum răspunsul aplecat la ceea ce doreaţi să aflaţi. Începerea noului an şcolar a constituit prilejul informării concrete asupra sistemelor de supraveghere a tuturor spaţiilor de învăţământ gimnazial şi liceal din municipiul Craiova şi din judeţ, în prezenţa reprezentanţilor ISJ Dolj. De altfel, a şi fost editată, în prealabil, de ATOP Dolj, Consiliul Judeţean Dolj, IPS Dolj, un pliant cu deviza „Fii inteligent, nu fi violent”. Toate şcolile din Craiova sunt „arondate” pe formaţiuni de poliţişti şi jandarmi. Ca să se ştie acest lucru. Evenimentul tragic din gara Burdujeni (Suceava) ne-a prilejuit trecerea în revistă, preventivă, a manierei de constituire a echipelor de patrulare în localităţile doljene. ISU Dolj, prin reprezentantul său în ATOP, a oferit în timpul caniculei din vară informări riguroase privind măsurile preventive, dar şi pe cele de intervenţie operativă, acolo unde a fost cazul. Ne preocupă stăruitor, într-un alt registru, problema abandonului şcolar. Şi au fost discuţii pe această delicată temă, prin invitarea unor reprezentanţi ai ONG-urilor cu activitate stăruitoare în acest domeniu. Nu avem o bună evidenţă a familiilor aflate în dificultate de această factură. Apoi şedinţele de lucru, programate şi desfăşurate la Bechet şi Calafat, pentru discutarea problemelor specifice din zonele respective ne-au dat posibilitatea unor evaluări. Vom avea, cât de curând, din nou, fiindcă sunt prevăzute pe agenda de lucru consultări cu comunitatea rromă din Craiova despre inserţia socială, şcolarizare, relaţiile cu Poliţia, despre ajutoarele sociale ş.a.m.d.. Şi aş putea continua. La fiecare şedinţă se face prezenţa şi se întocmeşte o stenogramă a discuţiilor.

-Este ATOP Dolj o autoritate fără… autoritate?

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

-Interesantă întrebarea. Noi ne desfăşurăm activitatea în cadrul unor reglementări foarte clare prevăzute de lege. Sigur că există tentaţia de a afla şi lucruri care nu se pot spune. Dacă articolul 19, art. 2 din Legea 218/2002 menţionează de pildă că „şedinţele pot fi şi publice”, acest lucru permite interpretarea că de regulă este nu sunt publice şi doar cu titlu de excepţie pot avea şi acest caracter. Sigur că anumite detalii, cum spuneam, din activitatea curentă a Poliţiei, impun maximă prudenţă. Nu am înregistrat însă cazuri de încălcare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, nu că nu ar putea exista, însă până acum nu am primit plângeri de la cetăţeni cu privire la abuzuri comise de poliţişti. De altfel, Poliţia nu trebuie percepută – precumpănitor – ca o autoritate coercitivă. Deşi se mai întâmplă. Şi aş mai releva un aspect: văzută „din afară”, şi mă refer atât la Poliţia Română, cât şi la Poliţia Locală, par instituţii reci, deloc afabile, uneori respingătoare. Eforturile care se fac, pentru o relaţie cât mai europeană cu cetăţeanul, lasă încă de dorit. Văzute însă de aproape, ştiind exact spectrul cazuistic cu care se confruntă, sunt instituţii de care depinde liniştea şi ordinea publică. Şi când am văzut, de pildă, la Calafat, cu ce noian de probleme se confruntă Poliţia de acolo, şi am în vedere şi Poliţia de frontieră, vă pot mărturisi că nu mi-aş dori să fiu poliţist.

Din cine este constituit ATOP Dolj?

-Componenţa a fost făcută publică după votul în Consiliul Judeţean Dolj. Sunt 6 consilieri judeţeni, subprefectul, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, un reprezentant al Corpului Naţional al Poliţiştilor, şeful Poliţiei Locale, trei reprezentanţi ai comunităţii – desemnaţi potrivit legii, de preşedintele Consiliului judeţean, şefii ISU Dolj şi Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Dolj.

-În final, dacă vreţi să exprimaţi un punct de vedere personal, în privinţa liniştii şi ordinii publice la nivelul Craiovei. Şi, de ce nu, al Doljului.

-Am avut de traversat un deşert, prin evenimentele derulate cu ani în urmă. Încă mai persistă amintiri nefaste, care au afectat imaginea Craiovei. Cu eforturi mari s-a depăşit momentul. Craiova este, în prezent, un municipiu sigur. Afirmaţia nu e deloc de complezenţă. Dacă la intervale de timp se mai înregistrează „derapaje”, de la conduita civică – comportament verbal, nonverbal, fizic, nedorit, ATOP le monitorizează. Din punctul meu de vedere, IPJ Dolj, Inspectoratul Judeţean de Jandarmerie, Poliţia Locală au un management corespunzător. Chiar performat. Dar ştiţi cum se întâmplă: îndeplinirea exemplară a tuturor indicatorilor specifici poate fi dată peste cap de un singur eveniment gestionat neinspirat. ATOP se ocupă cu asiduitate de monitorizarea formelor de discriminare, este drept, tot mai rare.  Şedinţele autorităţii, fiindcă am omis să spun, se ţin în plen şi în comisii de lucru, în număr de trei (coordonare, planificare, stabilire şi evaluare a indicatorilor de performanţă minimali; probleme sociale, standarde profesionale, consultanţă şi drepturile omului; situaţii de urgenţă şi petiţii). Raportul anual al ATOP este prezentat în Consiliul judeţean Dolj care trebuie relevat a pus la dispoziţie un spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii. ATOP Dolj nu se doreşte consultant al poliţiei sau furnizor de logistică, ci doreşte ca finalizarea hotărârilor luate să fie urmărită. Şi dacă nu se regăseşte în împlinirile Poliţiei judeţene, locale, ale Jandarmeriei, se regăseşte deplin în neîmplinirile acestor entităţi. Legislaţia existentă este însă lacunară şi e greu de presupus că i se vor aduce corective cât de curând. Suntem însă o interfaţă între cetăţean şi Poliţie.