Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Dolj arată că de la un an la altul numărul nou-născuţilor scade alarmant. Şi mai îngrijorător este că, în paralel cu această evoluţie deloc fericită, numărul deceselor este din ce în ce mai mare.
În prima parte a acestui an în judeţul Dolj s-au născut 3.199 de copii, în timp ce numărul de decese a fost mult mai mare ajungând la 4.837.
De departe cele mai multe decese sunt provocate, în judeţul Dolj, de boli ale aparatului cardio-vascular (3.720 de decese), urmate la distanţă de tumorile maligne (730 de decese), boli ale aparatului respirator (227 de decese), boli ale aparatului digestiv (220 de decese) şi traumatisme şi otrăviri (178 de decese). Aceasta este concluzia care se desprinde dintr-un raport asupra stării de sănătate a populaţiei întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Dolj. În ceea ce priveşte comunităţile cu populaţie îmbătrânită, natalitate scăzută, mortalitate crescută şi spor natural negativ, localităţile doljene cu probleme demografice sunt Seaca de Pădure, Brabova, Drănic şi Terpeziţa.
Peste 70.000 de doljeni suferă de boli ale inimii
Referitor la afecţiunile întâlnite cu precădere în spitalele şi cabinetele medicale din Dolj, pe primele cinci locuri în ierarhia bolilor înregistrate în rândul populaţiei se înregistrează hipertensiunea arterială cu 70.420 de cazuri, cardiopatia ischemică cu 34.852 de cazuri, diabetul zaharat cu 34.467 de cazuri, tumorile maligne cu 20.919 de cazuri respectiv ciroza şi hepatita cronică cu 14.828 de cazuri.
Şi bolile transmisibile le-au dat mari bătăi de cap doljenilor, dar şi medicilor, sunt virozele respiratorii, pneumonia acută bacteriană, bolile diareice acute, oxiuraza şi giardioza.
Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, serviciile de sănătate din judeţul Dolj, în structura lor actuală, pot asigura ameliorarea stării de sănătate a populaţiei judeţului mai ales prin derularea de Programe de sănătate, centrate pe principalele probleme cu care se confruntă.
Grijile de zi cu zi afectează tot mai mult starea de sănătate a doljenilor
Revenind la principala cauză de deces, afecţiunile cardiovasculare determină aproximativ o treime din invaliditatea permanentă reprezentând 30% din totalul consultaţiilor acordate de medicul de familie. Unul din patru adulţi are o formă de boală cardiovasculară, dintre care cele mai dese sunt hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică şi ateroscleroza. Totodată, mai mult de jumătate din numărul infarcte şi 75% din accidentele vasculare cerebrale au la bază hipertensiunea arterială. Grijile de zi cu zi, neajunsurile şi condiţiile de trai precare afectează tot mai mult starea de sănătate a doljenilor. În plus, tot mai mulţi pacienţi care trec pragul spitalelor şi cabinetelor medicale doljene sunt diagnosticaţi cu afecţiuni grave ale inimii, iar statisticile sunt încă şi mai alarmante.
Dincolo de faptul că reprezintă o cauză majoră de handicap şi afecţiuni cronice, bolile cardiovasculare sunt şi o povară considerabilă pentru sistemele medicale şi pentru economie, estimându-se la nivel de Uniune Europeană un cost mediu annual total pe cap de locuitor de 370 euro, cu diferenţe de la 50 euro în Malta la peste 600 euro în Germania şi Marea Britanie.
Bolile cardiovasculare, exceptând moştenirea genetică, vârsta şi sexul, sunt rezultatul acţiunii unor factori de risc modificabili care ţin numai şi numai de stilul de viaţă – fumat, supraalimentaţie, alimentaţie bogată în grăsimi suprasaturate, consumul excesiv de sare, cafea şi alcool, obezitatea, stresul, lipsa de mişcare. Fumatul este cel mai nociv obicei, nicotina din fumul de ţigara duce la deficienţe de oxigenare a miocardului, creşterea colesterolului, creşterea tensiunii arteriale şi apariţia aterosclerozei. S-a dovedit ca o persoană fumătoare are un risc de 5 ori mai mare să facă un infarct miocardic decât una nefumătoare.
