Ştiinţa şi-a bătut joc şi de ultima şansă spre Europa

0
947

Tot felul de zicale îţi vin în minte după un coşmar precum cel pus în scenă de alb-albaştri duminică seara, la încheierea campionatului. “Dumnezeu îţi dă (cu mâna Regelui Hagi), dar nu-ţi bagă şi-n traistă” se putea auzi de peste tot când lumea părăsea resemnată arena “Ion Oblemenco”. Clişeu, clişeu, dar asumat… În loc să-şi asigure o despărţire plăcută de fani, echipa lui Neagoe le-a oferit un simulacru de fotbal, ori, mai plastic, s-a făcut de râs.

Universitatea nu trebuie să fie frustrată, fiindcă nu merita să joace nici barajul. Chiar dacă i s-a oferit pe o tipsie, iar Ivan şi compania nu ar fi trebuit să facă altceva decât să bată o echipă aflată în vacanţă, care nu s-a dat însă la o parte. Când te minţi că joci fotbal şi că domini toţi adversarii, dar Zeiţa Fortuna nu te agreează, iar primii care au dat tonul la acest discurs au fost patronul şi antrenorul, dar tu nu ai câştigat nici jumătate din punctele puse în joc, atunci îţi meriţi soarta. Deşi amarul îl rumegă tot fanii… Jucătorii se pregătesc de vacanţe luxoase, unii chiar alături de patron, şi îşi numără gologanii încasaţi nemeritat. De la vlădică la opincă,  alb-albaștrii s-au plâns de ghinion în acest play-off, de parcă le-ar fi scos arbitrii mingea din poartă în vreun meci, ori conjuraţii oculte i-ar fi îndepărtat de titlu.  Farul, care a încasat o piedică dureroasă în Bănie, unde a pierdut atât două puncte în lupta la titlu, cât şi cel mai bun jucător, le-a oferit craiovenilor şansa de Europa, câştigând la Cluj. Ce a făcut Craiova? N-a fost capabilă nici să stea în ghete sau să treacă în jumătatea adversă, contra unei echipe care a venit la un joc-şcoală, de plăcere. Sepsi a jucat fotbal, ca pe nisip, în vacanţă, şi a câştigat pe merit în Bănie. Jucătorii lui Bergodi, oleacă mahmuri după sărbătoarea câştigării Cupei României, cu mulţi titulari menajaţi, cu antrenorul pe bancă, dar deja plecat, n-au dat nicio şansă băieţilor lui Neagoe. Apropo, Bergodi merita o recenzie favorabilă, după ce a fost la o oră de titlu cu Ştiinţa, nu să i se impute că pregătea fotbal-tenis la antrenamente! Italianul, într-un an şi jumătate la Sepsi, a câştigat cât a agonisit Craiova în zece ani cu Rotaru: 2 Cupe şi o Supercupă. Şi ar mai fi avut la îndemână o Supercupă.

A fost 0-1, dar putea fi 1-5, însă “Popică” a fost unicul jucător al Ştiinţei conectat la meci. A cui era treaba să motiveze jucătorii Craiovei la importanţa momentului? Poate a tuturor, inclusiv a celor 10 mii de fani, dar ei au fost cam singurii care şi-au făcut datoria. Cel care trebuia să-şi conecteze jucătorii la joc a fost repetent. Totuşi, “Geană” nu e mercenar, are background alb-albastru solid, incontestabil, dar tocmai din acest motiv se aşteaptă de la el o demisie de onoare. Continuarea în aceeaşi formulă e riscantă. Când dai afară un antrenor care a fost campion în play-off ca puncte şi a câştigat lejer un meci decisiv, cum a fost barajul de Conference League cu Botoşani (ar fi luat şi Cupa, dar i s-a pretins eventul într-un context imposibil), iar în anul următor ratezi tot, cu trei antrenori, care împreună n-au nici măcar vreun trofeu, deci nu pot intra nici împreună în competiţie cu Reghe, nefiind în stare nici să înşfaci firimiturile pe care ţi le oferă campionii ca Hagi, atunci mai are rost să vorbeşti de strategii? Mai e cazul să  invoci competenţe în fotbal, când ai buget de 12 milioane de euro şi nu prinzi nici podiumul şi Europa? Nu e cazul să recurgem la comparaţii imbecile cu Dortmund, Craiova nu s-a bătut cu coloşi, a fost întrecută şi apoi chiar ajutată de o echipă care a beneficiat mai puţin de jumătate din bugetul său.

Jucătorii Craiovei au intrat pe teren convinşi că adversarii ar fi trebuit să se dea la o parte şi au ieşit din scenă în huiduieli şi înjurături. Neagoe a vorbit neîncetat de ghinionul pe care l-ar fi avut el la Craiova şi s-a trezit când i s-a cerut demisia, când fanii au tras linia. Dacă apari în faţa lor în aceeaşi formulă pentru următorul sezon, atunci înseamnă că îi desconsideri, că nu dai niciun ban pe părerea lor. Acum depinde ce înţelege fiecare parte din aceste reacţii. Fanii au fost supăraţi, au răspuns la cald, să zicem. Vor ierta, deşi nu vor uita. Dar clasamentul? Clasamentul ce zice? Zice, de exemplu, că Universitatea Craiova a adunat 13 puncte din 30. Acum un an, Craiova nu s-a întărit deloc, ci a pierdut 4 jucători, dar a făcut o a doua parte de sezon excelentă, nefiind departe de event. L-a ratat, dar nu a avut probleme să-şi asigure prezenţa în Europa. Acum s-au câştigat jucători precum Zajkov, Badelj, chiar şi Ndong (ar fi fost plăcut să-l putem menţiona şi pe Işfan), dar play-off-ul a fost falimentar. Lotul are un look mai atractiv ca în prima parte a sezonului, când abundau “pensionarii”, dar are nevoie şi de cravaşa potrivită. Craiova nu avea voie să rateze Europa, şi nu stând la mâna altora, ci asigurându-şi obiectivul minim. Fără pariuri, fără invocări ale soartei, numai pe mâna ei! Nu recurse la “milă şi pomeni”, dacă nu fuse capabilă să-şi croiască singură destinul, doar că dezamăgi pe toată lumea. Ne vedem la anul, poate într-o formulă care sa genereze din nou emulație, speranțe.

Universitatea Craiova – Sepsi 0-1

A marcat: Ştefănescu 90.

Universitatea Craiova: L. Popescu – Vlădoiu (Raul Silva 75), Zajkov, Badelj (Găman 83), Ndong – Al. Creţu (Mateiu 46), Screciu – Cîmpanu, Işfan (Roguljic 46), A. Ivan – Markovic (Koljic 58). Antrenor: Eugen Neagoe.

Sepsi: Niczuly – R. Dimitrov, D. Ciobotariu, M. Tamas, R. Ispas – I. Gheorghe, Papa (N. Păun 46), Francisco Junior (Rodriguez 31), Aganovic (M. Ştefănescu 67) – Safranko (Rondon 90), R. Varga (C. Matei 67). Antrenor: Cristiano Bergodi.

Arbitru: Marian Barbu.