Ocazie mare ratată: Rusia şi Ucraina elaboraseră un tratat de pace

Comentariul apare în cotidianul german Welt am Sonntag, cam târziu, dar are oricum importanţa lui. Dezvăluirea relevă că un acord de pace, părea iminent, la scurt timp după invazia rusă. Negociatorii de la Moscova şi Kiev începuseră negocieri intense, încă din februarie 2022. La sfârşitul lunii martie, la Istanbul, sub medierea preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, la 15 aprilie, la Dolmabahce, biroul preşedintelui turc, de pe malul Bosforului, discuţiile dintre cele două delegaţii au condus la elaborarea unui document de 17 pagini, după cum relatează cotidianul german. Documentul prevedea un acord, între cele două delegţii, cu privire la condiţiile de încheiere a conflictului. Unele probleme –nesoluţionate- urmau să fie discutate în cadrul unei întâlniri, care se prefigura între cei doi preşedinţi Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski. O întâlnire care n-a mai avut loc niciodată. Ucraina ar fi putut adera, nestânjenită la UE, dar acordul acoperea doar liniile generale ale unei păci potenţiale. Potrivit articolului unu din acord, Ucraina se angaja să respecte „o neutralitate permanentă”. Adică renunţa la prezenţa ei în orice alianţă militară, inclusiv NATO. De asemenea, se angaja să nu permită prezenţa armelor şi trupelor străine pe teritoriul său, să folosească infrastructura militară, inclusiv aerodromurile şi porturile, în beneficiul altor ţări. Repetăm, deşi îmbrăţişa statutul de ţară neutră, nimic nu îi stătea în calea aderării la UE. Tratatul, preciza în mod explicit că statele garante, inclusiv membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU şi alte naţiuni –Canada, Germania, Israel, Polonia, Turcia- urmau să valideze înţelegerea. Rusia se angaja că se va abţine de la orice atacuri viitoare împotriva Ucrainei. În cazul unui atac armat asupra Ucrainei, ţările garante ar fi fost abilitate să ajute Kievul, să-şi exercite dreptul la autoapărare, în termen de 3 zile. Din articolul 8, din proiectul de acord, reieşea că peninsula Crimeea şi Sevastopolul nu erau acoperite de garanţii de securitate, ceea ce însemna că Ucraina acorda controlul de facto asupra peninsulei Moscovei. Nu era clarificat ce părţi din estul Ucrainei urma să fie excluse, de asemenea de la garanţiile de securitate. O chestiune în discuţie, la solicitarea părţii ruse, era aceea ca limba rusă să devină a doua limbă oficială. Delegaţia rusă a insistat ca Zelenski şi Putin să discute aceste chestiuni la un summit planificat şi să deseneze graniţele pe o hartă, ceea ce partea ucrainiană ar fi refuzat cu vehemenţă. Problema dimensiunilor viitoare ale forţelor armate ale Ucrainei s-a dovedit un alt punct de discuţie. Rusia a cerut ca forţele armate să fie reduse de la aproximiativ un milion de soldaţi, la doar 85.000, delegaţia ucrainiană a cerut cifra de 250.000. În pofida câtorva puncte nerezolvate, delegaţii au crezut că cei doi preşedinţi vor semna documentul în aprilie 2022. Potrivit datelor ulterioare, Boris Johnson, premier britanic la acea dată, în timpul vizitei în Ucraina, la începutul lunii aprilie, a trimis, în numele lumii anglo-saxone, mesajul să lupte împotriva Rusiei, până va obţine victoria şi ruşii vor suferi o înfrângere strategică. Se pare că atât SUA cât şi aliaţii lor au dat puţine şanse negocierilor diplomatice care urmau, mai ales că proiectul de acord ocolea chestiunile teritoriale şi beligeranţii erau departe unul de altul. Pentru David Arahamia, liderul partidului Slujitorul Poporului, care a condus delegaţia ucrainiană, o oportunitate majoră a fost ratată. „A fost cel mai bun acord pe care l-am fi putut avea”, s-a confesat în coloanele Welt am Sonntag. Este adevărat că, în Constituţia ţării este prevăzută calea către NATO. Discuţiile la Istanbul au durat 4 ore. Comentând articolul din cotidianul german, Dmitri Peşkov a spus că documentul a fost parafat. Furnizarea de rachete cu rază lungă ATACMS, în opinia sa, nu va schimba sfârşitul operaţiunii militare, dar zona tampon, de securitate, pentru a asigura protecţia teritoriului rus va fi lărgită. Comandantul şef al armatei ucrainiene Oleksandr Syrsky a recunoscut duminică că situaţia pe linia frontului se deteriorează, şi trupele ruse, superioare ca efectiv, au obţinut succese tactice în mai multe puncte fierbinţi. El a raportat lupte violente în ultima săptămână, descriind o situaţie dinamică, cu anumite poziţii capturate de o parte şi apoi cealaltă, în cursul unei singure zile. Trupele ucrainiene s-au retras din câteva sate. Preşedintele american Joe Biden i-a promis omologului ucrainian că ajutoarele promise vor ajunge rapid. Deloc optimist, Kirilo Bogdanov, şeful serviciilor secrete militare, a prezis că situaţia se va înrăutăţi în lunile imediate, adică în mai şi iunie, când se anunţă o perioadă dificilă.