Concertul de vineri, 29 octombrie 2021, ora 19:00, stă sub semnul luptei eliberatoare, al optimismului şi lirismului, prin atmosfera degajată de cele trei lucrări din program:
Ludwig van BEETHOVEN: Uvertura „Egmont”, op. 84
Wolfgang Amadeus MOZART: Simfonia nr. 29 în La major, K. 201
Camille SAINT-SAËNS: Concertul nr. 1 în La minor pentru violoncel și orchestră, op. 33 (100 de ani de la moarte)
Concertul, prilejuit de Centenarul Camille Saint-Saëns, este dedicat violoncelului care captivează cu sunetul său amplu, plin de căldură, din registrul grav, până la cantabilitatea suavă, delicată, dar plină de emoţie a registrului înalt.
La pupitrul Orchestrei Simfonice va dirija EMIL VIŞENESCU, artist activ al scenei naţionale şi internaţionale. A susţinut multe concerte cu orchestrele simfonice ale filarmonicilor din Pitești, Brașov și Craiova, cu orchestra Concerto a UNMB și cu orchestra de camerăIonel Perlea, al cărei fondator este.
Solistul serii va fi violoncelistul IONUŢ VOINEA, membru iniţiator al formației de muzică veche „Collegio Stravagante”, alături de care a interpretat numeroase concerte în România, Suedia, Finlanda, Norvegia, Elveția și Franța. Lector universitar în cadrul Universității din Sfax (Tunisia), predă violoncel și muzică de cameră. Cântă pe un violoncel construit în Germania, în 1873.
Uvertura „Egmont“, op. 84a de Beethoven a fost destinată reprezentării spectacolelor cu tragedia omonimă a lui Goethe. Subiectul îl plasează în centrul acţiunii pe contele Egmont, eroul luptelor de eliberare a Ţărilor de Jos împotriva stăpânirii spaniole, personificată de tiranicul rege Filip al II-lea.
Simfonia nr. 29 în La major, K.V. 201 a fost compusă de Mozart în anul 1774 la Salzburg. Lucrarea se remarcă prin sonoritatea plină de eleganţă şi vioiciunea tipic italienească, influenţă pe care o întâlnim în aceeaşi măsură şi la Michael Haydn. Cele patru părţi ale simfoniei se contopesc într-un întreg armonios, bine proporţionat, plin de optimism.
Pe când alte concerte ale lui Saint-Saëns (două pentru vioară şi trei pentru pian) se remarcă, cu precădere, prin atmosfera luminoasă, senină, Concertul nr. 1 în La minor pentru violoncel se individualizează atât prin adâncimea emoţională, mult mai pregnantă, a mesajului muzical, cât şi prin originalitatea discursului tematic, unic în contextul creaţiei de gen.
