Război în Ucraina: Nici mai mult, nici mai puţin!

0
455

În alocuţiunea video cotidiană, preluată de presa europeană, preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski a recunoscut situaţia militară „particular dificilă” din Donbas. „Noi facem tot posibilul pentru frânarea activităţii duşmanului. Este obiectivul nostru numărul unu în acest moment, dar Donbasul rămâne sub ocupaţie rusă”. Volodimir Zelenski a descris mobilizarea generală, decretată de Moscova, concretizată prin chemarea sub arme a circa 300.000 de rezervişti, ca un mijloc de furnizare de „carne de tun” a comandanţilor armatei roşii. Nu puţini dintre cei care trebuie să se prezinte la comisariatele militare încearcă să se sustragă părăsind ţara. Aseară s-au încheiat referendumurile de anexare a patru regiuni total sau parţial sub controlul armatei ruse (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie) cu aport consistent în PIB-ul ucrainian, scrutinuri denunţate ca „simulacre” de Ucraina şi aliaţii săi. Washingtonul a promis o replică „rapidă şi severă” prin instituirea de sancţiuni economice suplimentare, iar restul ţărilor din G7 au menţionat că nu vor recunoaşte rezultatul. Care rezultat provizoriu urma să fie anunţat aseară sau în zilele următoare. Conform datelor, rata de participare la referendumuri a depăşit 50%, ceea ce înseamnă că au fost valide. China însăşi a denunţat scrutinurile şi a cerut respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Parlamentul rus va formaliza acum integrarea celor 4 regiuni Rusiei, ceea ce va constitui o escaladare a conflictului, Vladimir Putin agitând inclusiv loviturile nucleare pentru apărarea acestor teritorii, considerate acum parte a Federaţiei ruse. În pofida multiplicării atacurilor ofensive ucrainiene (Izium, care asigură legătura între Donbas şi Harkov) în Donbas, armata rusă, forţele paramilitare ale grupului Wagner, vor intenţiona, opinează analiştii militari de luat în seamă, să îngheţe poziţiile pe teatrele de operaţiuni, după ce ploile torenţiale din weekend-ul precedent au complicat mişcarea trupelor. Iarna viitoare ar putea modifica peisajul politic în Europa. Într-un interviu, pentru New York Times, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că Berlinul este pregătit să furnizeze asistenţă militară Kievului, dar nu tancuri de luptă Leopard şi vehicule Marder, fiindcă ar antrena o escaladare a situaţiei de război. Berlinul a trimis ajutor militar în valoare de peste 700 mil. euro constând în sisteme de apărare aeriană şi sisteme de lansatoare de rachete multiple. Premierul francez s-a deplasat ieri la Kiev, mărturia susţinerii depline din partea Parisului. Aderarea Donbasului, Hersonului şi Zaporojie –măsură irevocabilă în viziunea Moscovei- crează o nouă realitate politică. Aderarea semnifică o schimbare de paradigmă, fiindcă orice atac asupra acestor regiuni va fi interpretat de Moscova ca unul contra integrităţii sale teritoriale şi suveranităţii Rusiei. Vladimir Putin ar putea anunţa anexarea teritoriilor ocupate pe 30 septembrie, potrivit ministerului britanic al Apărării, în ultima referire cu privire la războiul din Ucraina. Uniunea Europeană consideră referendumul de anexare de către Rusia ca fiind ilegal şi toate persoanele care au participat la organizare vor fi sancţionate, a declarat ieri purtătorul de cuvânt al şefului diplomaţiei europene, Josep Borell, în cursul unei conferinţe de presă. Washingtonul informează prin Joe Biden că va susţine Ucraina „cât timp va fi nevoie”. Moscova răspunde la fel de ferm. Şi nu mai cere lui Zelenski să se aşeze la masa negocierilor, ci să-i cedeze lui Putin. Nici mai mult nici mai puţin. Singura soluţie non-nucleară. Aparent, Kremlinul a tras o veritabilă linie roşie, ca singurul mijloc de dezamorsare a situaţiei. Găsirea unui compromis pare imposibilă în acest moment, deşi pe canale diplomatice, şi nu numai, se lucrează intens.