Alegerile din Germania: Care coaliţie pare mai probabilă?

0
210

Nici CDU-CSU, nici SPD, n-au depăşit bara de 30% în alegerile de duminică pentru Bundestag, la o participare la vot de 76,6%, adică una normală, în general ea fiind cuprinsă între 70% şi 80%. De la reunificarea Germaniei, doar în 1998 s-a depăşit 80%, anul în care Gerhard Schroder i-a succedat lui Helmut Kohl (82%). Votul prin corespondenţă a atins 40 de procente, înregistrând o creştere de 12% faţă de 2017. Alegerile au fost câştigate, cum de acum se ştie, de SPD (25,7%), formaţiune talonată de CDU-CSU (24,1% -cel mai slab rezultat din istoria lor) în timp ce Verzii (14,8%) au venit pe poziţia a treia. Liberalii (FDP) cu 11,5% s-au plasat pe poziţia a patra. Curtate, atât de Scholz cât şi de Laschet, în vederea formării unei coaliţii sunt FDP şi Verzii, încât liderii CDU-CSU cred în continuare că pot sistematiza coaliţia „jamaicană” eşuată în urmă cu 4 ani. Cu FDP, Armin Laschet colaborează la nivelul landului Rhenania de Nord-Westphalia. Marea coaliţie (Groko) pare momentan exclusă, deşi împreună în viitorul Bundestag (CDU-CSU şi SPD) ar avea 402 mandate dintr-un total de 735 pe care contează noul Bundestag. Configuraţia acestuia este următoarea: SPD – 206 deputaţi, CDU-CSU – 196, Verzii – 118, Liber-democraţii – 92, AfD – 83, Die Linke – 39. Mai există un ales singular al unui mic partid, care reprezintă minoritatea daneză din landul Schleswig-Holstein. Interesant este că AfD a câştigat în landurile din Est, în Saxe şi Thuringia, unde a venit pe primul loc. În Saxe, AfD a luat 10 din cele 16 mandate directe în detrimentul CDU. În Thuringia a absorbit 4 mandate din 8. Şi asta deşi Oficiul federal pentru apărarea constituţiei (serviciu de informaţii interne) consideră AfD un pericol pentru democraţie. Olaf Scholz a făcut bune rezultate în circumscripţiile în care rata şomajului este ridicată, după ce a promis creşterea salarului minim de la 9,60 euro la 12 euro/oră. Pe de altă parte, popularitatea sa se datorează seriozităţii, competenţei care i-au permis să recupereze alegători chiar din câmpul CDU. Fiindcă circumscripţii importante ale CDU au fost recuperate de SPD. În Hesse (centru-vest), Helga Braun (CDU) consiliera Angelei Merkel, a fost învinsă de un social-democrat. În circumscripţia Meiningen, fostul şef al informaţiilor interne, Hans Georg Massen (CDU) a fost învins de candidatul SPD. Ministrul Economiei, Peter Altmeier (CDU) a fost învins, în Sarre, de Heiko Maas (SPD), ministrul de Externe. Ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a fost învinsă de candidata SPD, Josephine Ortleb (36,9% la 25,1%). Campania social-democraţilor a fost centrată pe personalitatea lui Olaf Scholz, vicecancelar, considerat serios şi competent, el reuşind să revigoreze partidul plafonat la 14-15%. Este succesorul natural al Angelei Merkel, având în vedere conservatorismul său fiscal, din 2018 deţinând funcţia de ministru al Finanţelor. Ceea ce înseamnă că politicile economice vor rămâne neschimbate. Cum va arăta viitorea coaliţie de guvernare este greu de spus. Sunt mai multe variante posibile, se fac deja discuţii exploratorii, şi nimeni nu se hazardează să afirme cu certitudine la ce format final se va ajunge. Fiindcă repetăm liberalii sunt mai apropiaţi de CDU, nu în totalitate, iar Verzii (ecologiştii) ţin foarte mult la proiecte nu uşor de împărtăşit atât de SPD cât şi de CDU-CSU. Die Linke cu numai 39 de mandate este un posibil colaborator şi nimic mai mult. Afd nu intră în nici un fel de calcul.