La Craiova s-au deschis, ieri, lucrările celei de-a VII-a ediţii a Conferinţei Naţionale „Oltenia. Interferenţe culturale”, eveniment organizat de Muzeul Olteniei – prin Secţia de Istorie-Arheologie şi Secţia de Etnografie –, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. Numeroşi şi distinşi oameni de ştiinţă din România, Bulgaria şi Republica Moldova, reprezentând instituţii de prestigiu, îşi susţin lucrările, pe parcursul a trei zile, în cadrul a patru secţiuni: Arheologie; Numismatică; Istorie medievală, modernă şi contemporană; Etnografie şi etnologie. O premieră o constituie desfăşurarea în cadrul conferinţei – mâine, 29 septembrie – a şedinţei plenare a Comisiei Naţionale de Arheologie, sub egida Ministerului Culturii. Evenimentul de la Craiova, unul cu tradiţie, dar mai ales consistenţă, a fost apreciat de invitaţii din ţară, între care Doina Işfănoni, de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, şi Constantin Petolescu, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, din Bucureşti.
Conferinţa Naţională „Oltenia. Interferenţe culturale”, organizată în perioada 27-29 septembrie, este un cadru apreciat, la nivel naţional, de prezentare a ultimelor rezultate ale activităţii de cercetare în istorie, arheologie, numismatică, etnografie şi etnologie. „Această manifestare importantă a devenit tradiţională în Cetatea Băniei şi sperăm, ca de fiecare dată, să aveţi de câştigat în urma ei, din punctul de vedere al cunoştinţelor dobândite. Sunt convins că aveţi multe să ne spuneţi din experienţele profesionale ale ultimului an. Ca noutate, această ediţie aduce organizarea a noi secţiuni – pe lângă arheologie şi numismatică, am extins domeniul comunicărilor şi la istorie şi etnografie”, le-a spus invitaţilor arheolog dr. Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei. Ieri, la deschiderea oficială a conferinţei, aceştia au primit şi salutul vicepreşedintelui Consiliului Judeţean Dolj, Oana Bică.
Etnolog dr. Doina Işfănoni: „Muzeul Olteniei este un puls al cetăţii”
Efortul şi profesionalismul reprezentanţilor Muzeului Olteniei de a se constitui periodic într-un centru care susţine cercetarea şi promovează rezultatele acesteia de la nivel naţional, prin organizarea Conferinţei „Oltenia. Interferenţe culturale”, au fost apreciate de etnolog dr. Doina Işfănoni, cercetător în cadrul Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. „Această instituţie devine, din punctul meu de vedere, pe zi ce trece, un fel de puls al cetăţii. Încet-încet, dar sigur, muzeul a păşit pe această cale a transformării în reper de suflet, dar şi de conştiinţă, nu numai pentru locuitorii Craiovei şi cei care lucrează în diverse domenii ale ştiinţelor umaniste, ci realmente vă afirmaţi ca o instituţie de prestigiu naţional şi internaţional, ridicând stacheta în toate domeniile. Aţi reuşit în câţiva ani să arătaţi că o tânără generaţie este în stare de transformări în ceea ce priveşte expunerea, ţinuta lucrărilor, în ceea ce priveşte patrimoniul cultural al nostru, dar care este un etalon pentru ceea ce înseamnă patrimoniul umanităţii. (…) Aici, la Craiova, prin toate aceste activităţi pe care le realizaţi, prin patrimoniul pe care îl deţineţi, reuşiţi să demonstraţi că, de fapt, ne aflăm într-un colţ de lume în care valorile ce s-au plămădit nu pot fi ignorate”, a spus Doina Işfănoni.
Aproximativ 80 de lucrări vor fi susţinute pe parcursul acestor zile
„Principalele rezultate ale cercetărilor frontierelor romane în carul Programului Naţional LIMES – sectorul sudic – 2016”, „Neo-eneoliticul de la Vădastra – noi repere cronologice”, „Rezultatele preliminare ale cercetărilor arheologice de la Desa (campania 2017)”, „Despre un lot de monede romane imperiale găsit în regiunea Munţilor Orăştiei”, „Cămaşa Ciumei – ritual de protecţie a culturilor agricole şi al animalelor din satul Boşorod (judeţul Hunedoara)” sunt doar câteva dintre temele celor aproximativ 80 de lucrări care sunt susţinute pe parcursul acestor zile.
«Nicio cultură nu este omogenă. Și atunci, în condiţiile acestea, tema pe care o propune muzeul, „Interferenţe culturale”, vine de la sine. Mult timp, Oltenia a fost, geografic vorbind, un spaţiu de trecere, al drumurilor, care au adus cu sine gânduri, inteligenţe, culturi. Astfel încât Oltenia, prin trecerile succesive ale populaţiilor, s-a constituit ca un spaţiu al interferenţelor culturale. (…) Vin aici cu cea mai mare plăcere, pentru că îmi aduc aminte întotdeauna că muzeul, dincolo de formula sa expoziţională, este o şcoală. Cultura este vie permanent în acest muzeu», a subliniat Nicolae Panea, prorector al Universităţii din Craiova şi participant la conferinţă.
Comisia Naţională de Arheologie se întruneşte, în premieră, la Craiova
Programul evenimentului mai cuprinde, astăzi, lansarea cărţii „Descrierea Olteniei la 1723, după Friedrich Schwantz”, de prof. univ. dr. Ionel Cândea, membru corespondent al Academiei Române, care va realiza o prezentare a acesteia.
Mâine, 29 septembrie, de la ora 10.00, se va desfăşura şedinţa plenară a Comisiei Naţionale de Arheologie, în care vor fi dezbătute probleme de interes major din domeniul cercetării arheologice din ţara noastră şi ale protejării patrimoniului cultural naţional. Comisia Naţională de Arheologie este un organism ştiinţific, de specialitate, cu rol consultativ în domeniul patrimoniului arheologic, care funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi care este prezidată, în prezent, de Ovidiu Țentea. Comisia propune aprobarea programelor naţionale de cercetare, a metodologiilor, a normativelor şi a reglementărilor tehnico-ştiinţifice din domeniul cercetării arheologice. Totodată, propune clasarea siturilor arheologice, actualizarea Listei cuprinzând siturile arheologice de interes prioritar, avizarea propunerilor de pregătire a specialiştilor, a protocoalelor de colaborare cu parteneri străini, dar îndeplineşte şi alte atribuţii date în competenţa sa, potrivit legii.
Tot mâine, în cadrul conferinţei de la Craiova va fi organizată o excursie documentară la cetatea romano-bizantină de la Sucidava. Lucrările se vor încheia cu dezbateri în plen şi concluziile finale.
