Potrivit unui nou raport de examinare a performanţei publicat de Curtea de Conturi Europeană, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a luat în ultimii ani o serie de măsuri importante pentru a-şi ameliora procedurile de administrare a cauzelor, dar situaţia ar putea fi şi mai mult îmbunătăţită.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cuprinde două instanţe: Curtea de Justiţie şi Tribunalul. Curtea de Justiţie este compusă din 28 de judecători, asistaţi de 11 avocaţi generali. În prezent, Tribunalul este format din 45 de judecători, acest număr urmând să crească la 56 până în 2019. În 2017, partea din bugetul UE alocată CJUE este de aproximativ 400 de milioane de euro.
În conformitate cu mandatul său privind examinarea performanţei instituţiilor UE, Curtea de Conturi Europeană (denumită în continuare„Curtea”) a evaluat dacă procedurile existente la CJUE sprijineau administrarea eficientă a cauzelor şi, în special, dacă era posibilă o soluţionare a cauzelor într-un termen mai scurt. Curtea a trebuit să îşi realizeze evaluarea fără să aibă acces la anumite informaţii pe care CJUE le-a considerat ca fiind acoperite de secretul deliberărilor.
Sistemele informatice sunt complexe
CJUE a întreprins o serie de acţiuni importante, de natură organizatorică şi procedurală, pentru a-şi consolida procesul de administrare a cauzelor şi de raportare, arată Curtea. A introdus termene indicative pentru etapele principale din ciclul de viaţă al unei cauze şi a dezvoltat în mod progresiv instrumente şi rapoarte de monitorizare pentru a pune un accent mai puternic pe respectarea termenelor. Aceste măsuri au contribuit la reducerea duratei medii necesare pentru pronunţarea unei hotărâri atât la Curtea de Justiţie, cât şi la Tribunal. Curtea a constatat că, până la sfârşitul anului 2016, se înregistraseră progrese şi în ceea ce priveşte reducerea stocului semnificativ de cauze care se acumulase la Tribunal. Acest lucru a fost realizat înainte ca reforma Tribunalului – în urma căreia numărul de judecători va creşte în mod semnificativ – să aibă vreun impact. În prezent, termenele indicative stabilite pentru anumite tipuri de cauze servesc doar ca obiectiv global care trebuie atins în medie. Această abordare a condus, fără îndoială, la îmbunătăţiri, însă durata medie necesară pentru finalizarea anumitor tipuri de cauze sau de proceduri nu poate fi echivalată cu noţiunea de durată rezonabilă necesară pentru administrarea unei cauze. De asemenea, sistemele informatice sunt complexe şi sunt susţinute de o bază de date centrală veche, căreia i s-au adăugat de-a lungul timpului un număr important de subsisteme, fără să existe un sistem integrat care să susţină procesul de administrare a cauzelor.
Informaţii care ar putea fi utilizate în procesul de luare a deciziilor
Obiectivul pe termen mai lung al CJUE este să dezvolte o abordare mai integrată în domeniul informatic, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa. Curtea a observat totodată că s-a luat deja în considerare, în cadrul CJUE, realizarea unei analize costuri-beneficii cu privire la posibilitatea extinderii limbii de deliberare la alte limbi decât franceza la Tribunal. Această analiză ar putea fi utilă pentru evaluarea situaţiei şi ar putea furniza informaţiile care să stea la baza unei eventuale decizii în acest sens. „Hotărârile CJUE au consecinţe importante pentru persoanele fizice, persoanele juridice, statele membre şi Uniunea în ansamblul său. Dacă ele nu sunt pronunţate într-un termen rezonabil, aceasta poate conduce la costuri semnificative pentru cei implicaţi. CJUE ar trebui să ia în considerare trecerea la o abordare individuală şi mai activă în materie de administrare a cauzelor şi de măsurare a performanţei. Aceasta ar furniza informaţii care ar putea fi utilizate în procesul de luare a deciziilor cu scopul de a se obţine un plus de eficienţă şi de a se consolida răspunderea de gestiune a CJUE prin raportarea mai detaliată cu privire la performanţă”, a precizat Kevin Cardiff, membrul Curţii de Conturi Europene responsabil de raport.
