Moartea unui medic la Berlin. Deschideţi ziarul, televizorul sau netul!

0
193

ImpuscatÎntr-o săptămână, Germania a trecut de la statul de ţară ameninţată, la cel de ţară lovită de atentatele islamiste. Două din cele patru, care au sensibilizat teribil societatea germană, au fost revendicate de Daesh. Ameninţată aidoma celorlalte ţări din coaliţia internaţională, care au intervenit în Siria, Germania s-a văzut confruntată, anterior, cu mai multe alertări: să ne amintim doar de amânarea unui meci internaţional de fotbal, programat la Hanovra, la doar câteva zile de la evenimentele din 13 noiembrie, anul trecut, de la Paris. Să recapitulăm în viteză: 24 iulie a.c., în orăşelul german Ansbach, situat în apropiere de Nurenberg, un tânăr sirian îşi detonează rucsacul cu explozibil, rănind 12 persoane, din care 3 foarte grav. În aceeaşi zi, un solicitant de azil sirian, în vârstă de 21 de ani, ucide concubina sa de 45 de ani de naţionalitate poloneză, cu o macetă şi răneşte alte 3, într-o criză de furie pasională, la Reutlingen, o localitate aflată lângă Stuttgart. La 22 iulie a.c., la Munchen, un germano-iranian de 18 ani dechide focul asupra mai multor persoane din apropierea unui complex comercial, ucigând 9, rănind 21, dintre care 3 în stare foarte gravă, după care se sinucide. Poliţia consideră că nu există nici o legătură între atacator şi Statul Islamic. În fine, la 26 iulie a.c., la Berlin, în Spitalul Universitar Benjamin Franklin, doctorul Thomas Plath, şeful clinicii maxilo-facială, ginerele unui medic român, Opri Firu, originar din Bîrca, judeţul Dolj, este împuşcat mortal, fără niciun motiv prealabil, după care făptaşul se sinucide.

Fidelă tradiţiei pacifiste, Germania s-a menţinut multă vreme în expectativă, până la 13 noiembrie 2015, „momentul Bataclan” din Paris, pentru a se angaja cu fermitate alături de coaliţia internaţională în Siria: înainte de această dată, contribuţia sa era echivalentă cu aportul Portugaliei, reducându-se la activităţi de culegere de informaţii, supraveghere şi protecţie, a principalelor ţări angajate în lovituri aeriene, precum Franţa. Evenimentele de dată recentă conduc la bulversări notabile. Totul este altfel aşezat. Reacţiile nu mai respectă partitura standard, şi la câteva ore de la atentatul sinucigaş de la Ansbach, ministrul bavarez de interne, Joachin Herman (CSU) a evocat în premieră ipoteza unei majorări a efectivelor militare pentru securizarea ţării. De mână cu libertatea oarbă şi toleranţa exagerată, poate fără egal, germani au devenit ţinte, care îşi cer dreptul la glonţ şi bombă. Uciderea doctorului Thomas Plath, şeful clinicii maxilo-facială din Berlin, este o mărturie că Germania se află sub ocupaţie, ucigaşii sunt numeroşi, deghizaţi în refugiaţi şi imigraţi, primiţi într-o teribilă sfidare a islamofobiei, printr-o decizie îndelung comentată din 4 septembrie 2015 a Angelei Merkel, de a deschide frontierele ţării refugiaţilor sirieni. Ce a urmat se ştie. Nici astăzi chestiunea cotelor de imigranţi nu este deplin împărtăşită la nivelul UE. Câteva luni mai târziu, în noaptea de Saint Sylvestre, la Koln, s-au înregistrat primele violuri atribuite imigranţilor, şi rezultatele a 3 scrutinuri regionale din luna martie, au demonstrat ofensiva unui partid anti-european (AfD) – Alternativa pentru Germania – amplificând tensiunile între Angela Merkel şi Horst Seehofer, preşedintele CSU şi premierul landului Bavaria, unul dintre cei mai vocali critici ai cancelarului în privinţa refugiaţilor. Angela Merkel le-a spus imigranţilor, veniţi pe motive de război, din Siria, că se vor întoarce în ţara lor sau în altă ţară în care şi-au depus cererea de azil, în momentul în care se va reinstaura pacea. În fine, negociase singură, cu Turcia, un acord de frânare a fluxului de imigranţi. Angela Merkel priveşte în jur şi face bilanţul nefast, atentatele teroriste se ţin lanţ, doar cifrele şi numărul morţilor variază. Orice delincvent sau dezaxat, orice criminal în sens larg, poate aspira astăzi să fie înobilat politic ca „terorist”. Aici s-a ajuns. Situaţia este extrem de fluidă. Drama medicului Thomas Plath, ucis în timpul consultărilor, la clinica la care el lucra, sugerează că, deja, un nou proiect european, în chestiunea securităţii, a devenit imperativ. Problema imigranţilor este de mai multă vreme una capitală pentru viitorul Europei. Germania a primit peste un milion de refugiaţi în ultimul an, majoritatea provenind din zonele de conflict ( Siria, Irak şi Afganistan).