Polemică şi indecenţă!

0
139

supraveghereDupă masacrul de la Nisa, din seara de 14 iulie a.c., soldat cu uciderea a 84 de persoane şi rănirea a altor peste 300, ceea ce s-a concluzionat este că tunisianul Mohammed Lahouaiej Bouhlel (31 de ani), autorul carnagiului, a avut susţinere logistică şi implicit complici. Atentatul putea fi evitat, neîndoielnic, şi polemica iniţial pur politică, dezlănţuită, a derapat în teribilă şi uimitoare indecenţă. Unde era poliţia municipală? Dar poliţia naţională? Cum poate un terorist, s-a spus “de proximitate”, să facă ceea ce a făcut? Întrebări la care răspunsurile au devenit… variabile. Atentatul de la Nisa este anturat de multă iresponsabilitate, pervers ambalată. Şi iată un film năstruşnic. Sandra Bertin, o poliţistă “bine”, a fost recrutată de municipalitatea din Nisa, în 2006, ca agent de supraveghere a circulaţiei publice. A devenit gardian de poliţie municipală în acelaşi an şi numită brigadier în 2013. A reuşit la concursul de şefi de serviciu în poliţia municipală, anul trecut, şi cel de director de poliţie municipală… în acelaşi an. Ce înseamnă să fi bine “pregătit”! Din 6 iunie a.c., devenise responsabila centrul operaţional de comandament al poliţiei municipale din Nisa. În nici o împrejurare Sandra Bertin nu a făcut un secret din apropierea sa, pe linie politică, de actualul preşedinte al regiunii PACA, Christian Estrosi, actualmente viceprimar, fost primar de Nisa, până la ultimele alegeri municipale, unul din greii partidului republican (fostul UMP). Denunţând responsabilitatea guvernului condus de Manuel Valls, în atentatul din 14 iulie a.c., care a făcut 84 de morţi, fostul primar de Nisa, actualmente viceprimar, recunoaşte, potrivit “Le Point”, că nu a participat la reuniunile preparatorii ale organizării festivităţilor din seara Zilei Naţionale a Franţei. Pe reţelele de socializare, sub numele de Sandra Tardei, utilizat de Bertin, poliţista municipală îşi afişează susţinerea dogoritoare pentru Christian Estrosi, lider al partidului republican pe regiune, deloc exonerat de orice răspundere, în privinţa regularizării traficului rutier, într-o zi specială. Care fusese interzis în ziua de 14 iulie a.c., pe întreg cuprinsul Franţei, pentru toate mijloacele de transport cu o capacitate mai mare de 7,5 tone, nu doar pentru un camion frigorific de 19 tone pe care îl conducea tunisianul Mohammed Lahouaiej Bouhlel, prezent pe camere video şi în zilele precedente. După acuzaţiile contra ministrului de Interne, Bernard Cazeneuve, tânăra poliţistă şi-a închis conturile de Facebook şi Twitter, dar au rămas capturi ale belicoaselor sale poziţii publice. În februarie a.c. ţinta ei fusese… Najat Vallud-Belkacem, ministrul Educaţiei Naţionale. A lansat şi o petiţie, din iniţiativa lui Christian Estrosi, pentru a denunţa „laxismul statului” în faţa radicalismului, deşi politicianul afirmă că nu a avut cunoştinţă de asemenea iniţiative ale poliţistei, decât după lectura articolului din „Journal du Dimanche”. Într-o conferinţă de presă, Sandra Bertin, reamintim, responsabila serviciului video de supraveghere a oraşului Nisa, a probat o incoerenţă deplină a versiunilor sale, persoanele evocate de ea neaparţinând cabinetului Bernard Cazeneuve, ministrul de Interne, acuzat a fi făcut presiuni pentru modificarea unui raport asupra evenimentelor din seara zilei de 14 iulie. Directorul general al Poliţiei Naţionale (DGPN), Jean Marc Falcone, rămâne uimit de tupeul poliţistei, a cărei avocată a intrat şi aceasta în rol. Şi ca totul să fie bine regizat, Primăria Nisa îşi declară susţinerea pentru poliţista Sandra Bertin, respingând „acuzaţiile scandaloase ale ministrului de Interne care instrumentează afirmaţiile unui agent într-un context teribil”. Factorii de decizie se acuză reciproc, iar susţinerea Sandrei Bertin pe Twitter şi pe Facebook este bine orchestrată. În materie de securitate, Franţa, aflată într-o perioadă de turbulenţă, a devenit o ţintă predilectă, care ţine de un plan Daesh. Un nou atentat a fost revendicat ieri de Daesh, la Rouen, în Normandia. În acest timp, alegerile primare ale dreptei resimt concurenţa identitaro-populistă impusă de dreapta mariano-lepenistă. Ancheta poliţienească şi judiciară este în curs. De morţi nu îşi mai aminteşte nimeni, polemica a devenit indecentă şi adevăraţii vinovaţi, fiindcă există şi aceştia, îşi confecţionează alibiuri. De fapt, nici o polemică, nici un comentariu nu mai pot reda viaţa celor morţi.