Workshop „DESCOPERIRI ARHEOLOGICE ȘI CERCETĂRI CU PRIVIRE LA ISTORIA VECHE ȘI MEDIE A OLTENIEI”

0
351

 Vineri, 24 februarie 2023, sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”, al Academiei Române, s-a desfășurat workshopul cu titlul „Descoperiri arheologice și cercetări cu privire la istoria veche și medie a Olteniei”. O incursiune în trecutul îndepărtat al Olteniei, care a demonstrat vechimea multimilenară pe aceste meleaguri a civilizațiilor de altădată.

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor” al Academiei Române se manifestă, an de an, ca un vector de cultură și civilizație. Și, pornind de la acest obiectiv major al său, institutul craiovean a organizat vineri, 24 februarie 2023, o manifestare de profil istoric pentru a reliefa locul și rolul spațiului oltean la scara imensă a timpului. Cei patru speakeri: cercet.șt.III, dr. Simona Lazăr, cercet.șt.III, dr. Ileana Cioarec, prof. univ. dr. Dinică Ciobotea, as. cercet. Ion Leone Gavrilă au expus materiale științifice care au punctat longevitatea locuirii pe meleagurile Olteniei de odinioară, cu date și informații pertinente și valorificabile.

„A rămas ca idee perenă cunoșterea acesta a rădăcinilor, cunoașterea fie că este susținută de istorie, de geografie, de sociologie, de filosofie, dar trebuitoare atât prezentului și, desigur, viitorului” a precizat prof.univ.dr. Cezar Avram, care de altfel a avut și cuvântul de deschidere a manifestării. Istoria Olteniei este un câmp vast de cercetare, deloc parcurs în întregime, cu lumini și umbre, cu interpretări și valorizări mai mult sau mai puțin obiective, în strânsă legătură cu o sumedenie de factori ce au influențat analiza istorică propriu-zisă.

Un trecut bogat în vestigii arheologice

Zona Olteniei este una plină de vestigii arheologice, cu școli remarcabile în Vâlcea, Gorj, Mehedinti, Dolj, cu mari personalități și discipoli îndrăgostiți de această provincie. Cu mărturii din epoci străvechi, cu un parcurs profesional al multor arheologi, dintre care însuși personalitatea ilustrului C.S. Nicolăescu-Plopșor, cel are a dat și numele institutului craiovean, trecutul Olteniei merită surprins în ipostaze complexe, inedite, pline de învățăminte pentru contemporani și urmașii noștri.

Despre realitățile arheologice a vorbit cercet. șt. III, dr. Simona Lazăr în materialul: Descoperiri arheologice datând de la începutul epocii fierului în Oltenia. S-a menționat faptul că în spațiul oltenesc, la începutul epocii fierului, între secolele al XII-lea şi al XI-lea a. Chr., au fost descoperite peste 60 de situri cu ceramică canelată de tip Vârtop. Aceasta este atestată în așezarea eponimă de la Vârtop, jud. Dolj, necropolele de la Hinova, Balta Verde şi Bistreţ, în aşezarea de la Ghidici, pentru a da numai câteva exemple.

Primele menţiuni legate de cultura Vârtop  au fost făcute într-un articol din anul 1922, de către C. S. Nicolăescu-Plopşor, apoi de D. Berciu, în 1939, care prezenta cercetările efectuate în jurul localităţilor Vârtop şi Plopşor, jud. Dolj. „Descoperiri arheologice importante au fost făcute ulterior la Ghidici, județul Dolj. Între dunele de nisip şi Dunăre, se află situl «Balta Ţarovei I» unde au fost săpate mai multe locuinţe. Şase dintre ele aparţineau aşezării Gârla Mare, două au fost considerate a fi de tip Bistreţ-Işalniţa, şi patru au fost atribuite epocii fierului: trei locuinţe de tip Vârtop iar una culturii Basarabi. Aşezarea hallstattiană din punctul «Balta Ţarovei II» este situată la aproximativ 200 m est de primul sit. Aici a fost săpată o singură locuinţă conţinând ceramică de la începutul primei epoci a fierului şi care suprapune nivelul de locuire din epoca bronzului. Descoperirile arheologice situate de-a lungul Dunării în Oltenia, respectiv necropola plană de la Balta Verde, jud. Mehedinţi sau ceramica din aşezările şi mormântul de incineraţie hallstattian de la Ghidici-«Balta Ţarova», prezintă analogii cu ceramica din necropola de la Hinova, jud. Mehedinți” a precizat cercet. șt. III, dr. Simona Lazăr.

Civilizația latină și-a pus amprenta aici, în cetatea Banilor, iar diversitatea monumentelor descoperite face dovada unui spor în dezvoltarea economică și culturală a Craiovei. În comunicarea sa, Descoperirile arheologice de epocă romană în Craiova, as. cercet. Ion Leone Gavrilă a precizat: „În centrul orașului a fost găsită o urnă funerară din piatră, cu formă cilindrică ce era decorată cu un șir de cercuri plasate în jurul gâtului și crestături pe toarte. Tot în această zonă, sub hotelul «Minerva» au fost identificate în 1905 materiale romane. În zona de recreere a Craiovei, cunoscută sub denumirea de Parcul Nicolae Romanescu (fost Grădină Bibescu, Parcul Independenței, Parcul Poporului) a fost descoperit la finele secolului al XIX-lea un altar roman din piatră. Cărămizile romane sunt cunoscute pentru durabilitatea lor excepțională. Adesea, acestea au ajuns de-a lungul timpului să fie refolosite de populația autohtonă în construcții noi romane. Atât în România, și nu numai, aceste cărămizi au ajuns în fundația lăcașurilor de cult, a caselor ș.a.m.d. Acest lucru s-a întâmplat și la Craiova. Cărămizile romane (tegulae) au fost reutilizate în epoca medievală sau modernă în zonele mănăstirii Bucovăț (Coșuna) și terasei Casei Băniei. Acestea au fost descoperite în fundația vechii clopotnițe a bisericii și a celor șapte fântâni din jur”.

Teza istoriografică – de la sat la stat și marile familii boierești din Oltenia

Despre dificultatea articulării unui discurs istoriografic aferent perioadei de trecere de la antichitate la evul mediu a vorbit prof.univ.dr. Dinică Ciobotea în prezentarea cu titlul: Sate anterioare momentului constituirii statului Țara Românească, care a arătat că „nu avem elementul fundamental pentru metodele moderne ale istoriografiei românești, metoda pozitivistă, aceea a cunoașterii care pune în prim-plan documentul”. Reputatul profesor universitar craiovean amintește despre judecata de valoare a ilustrului cărturar Ion C. Chițimia, potrivit căreia „istoria locurilor și a faptelor din trecut nu stă închisă în documentele vremii, ci ea plutește vie pe deasupra lor ca un ecou prelung, care poate fi auzit și reinterperat de urechea și mintea noastră, în contextul unor date complexe de istorie și cultură”. Cu alte cuvinte, documentul este sursa nu a unei singure interpretări, ci acesta poate fi comentat în mai multe feluri.

Pentru secolele de început ale epocii medievale nu sunt multe documente, actul intern care consemnează diferite structuri sociale, administrative, judecătorești, în Țara Românească datând de la întemeietorul voievod și domn Basarab I (pierdut 1368-1369). Universtarul Dinică Ciobotea amintește peste 20 de sate care pot fi anterioare momentului constituirii statului Țara Românească, printre care: Severin, Câmpulung Mușcel, Stănești, Ilovița, Vadu Cumanilor, Băilești, Tismana, Podeni, Drajna, Bădești, Dăbăcești, Celei etc., pe lângă pescăriile de la Dunăre din anul 1247 și din secolele XV-XVIII. Pe acestea, documentele din secolul al XVI-lea le consideră ca fiind „de moștenire, de strădedină, de la întemeierea țării (ot zădania zemliev)”, sau „încă de la întemeierea țării Românești, întâi de la Negru Voievod”, sau „încă din zilele de demult, de când este Țara Românească”, „din zilele lui Negru Voievod cel Bătrân” …

Concluzia istoricului a fost referitoare la starea demografică a Țării Românești, evaluând aici – ca și alți istorici – existența a peste 3000 de sate și orașe. Astfel, Țara Românească era populată într-atâta cât să poată să își organizeze o rezistență armată în contra invadatorilor străini și să-și păstreze ființa statală și indentitatea.

În prezentarea semnată de cercet. șt. III, dr. Ileana CiorecBoierii Crăsnaru o familie importantă din istoria Olteniei am aflat detalii despre marile familii boierești, cele care au jucat un rol covârșitor în dezvoltarea regiunii oltene. „Marile familii boiereşti oltene, foarte vechi, care au contribuit la dezvoltarea societăţii româneşti şi au jucat un important rol în istoria ţării au fost: Argetoianu, Băleanu, Bengescu, Brăiloiu, Fărcăşanu, Glogoveanu, Otetelişeanu, Poienaru, Obedeanu, Pârşcoveanu, Crăsnaru etc. Un rol important l-a jucat, încă de la începutul atestării lor, la sfârșitul secolului al XV-lea, și familia boierească, Crăsnaru, originară din localitatea Crasna, județul Gorj”, a precizat cercet.șt.III, dr. Ileana Cioarec. Asupra acesteia din urmă s-a făcut un studiu amplu, surprinzând rolul important pe care l-a avut familia Crăsnaru în activitatea administrativă a județelor oltene.

După terminarea comunicărilor au avut loc discuții pe marginea temelor  prezentate, care au suscitat un real interes din partea participanților la manifestarea științifică.

Pentru mai multe detalii a se vedea site-ul https://icsu.ro

 Cercet. șt. III dr. Anca Ceaușescu

Institutul de Cercetări Socio-Umane din Craiova „C.S. Nicolăescu-Plopșor”