EDITORIAL / Petre Daea şi vremea de afară!

0
133

Pe pagina sa de Facebook, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a postat o fotografie înfăţişându-l în timp ce analizează „un monolit”, extras dintr-o cultură de orz, spune domnia sa, undeva la Pristol, în sudul judeţului Mehedinţi. „Culoarea galbenă este un indiciu al atacului de boli foliare. Cu toate acestea, plantele au vigoare, sunt bine înfrăţite, cu vârful de creştere sănătos. Este bine până acum”, conchide ministrul Agriculturii. Cum Petre Daea este ministrul de resort, de la preluarea guvernării de actuala coaliţie, după ce a mai deţinut această funcţie, în 2004, bănuit fiind de competenţă în materie, ca „practician”, ne aşteptam să spună altceva: în faţa valului de ger, neobişnuit pentru sfârşitul lunii februarie, pentru a rezista nestânjenite, culturile agricole înfiinţate în toamnă aveau nevoie de un strat protector de zăpadă. În imaginea postată, stratul de zăpadă este realmente neconcludent, „de un centimetru”, adică infim. La minus 8-10 grade Celsius, pentru rapiţă, sau minus 12-14 grade Celsius pentru grâu, pierderile de recoltă sunt consistente, în astfel de condiţii, susţin specialiştii din cercetare. Aşadar, dacă poate fi salutată curiozitatea ministrului Petre Daea, de a se convinge personal de starea de vegetaţie a culturilor agricole, înfiinţate în toamnă, într-o fertilă zonă a câmpiei mehedinţene, explicaţiile însoţitoare imaginii foto sunt mai degrabă inadecvate. Fiindcă inclusiv „culoarea galbenă” a firavelor frunze, de care pomeneşte, s-ar putea datora nu atât atacului foliar invocat, cât excesului de umiditate. Considerat unul dintre „miniştrii buni”, în cele trei guverne, care s-au succedat, motiv pentru care a şi fost conservat, Petre Daea doreşte de bună seamă reeditarea anului agricol 2017, deziderat care depinde, în bună măsură, de răspunsul la fundamentala întrebare: cum e grâul? Aceasta e întrebarea care mistuie sufletul celor care nu sunt străini de viaţa acestui pământ. Şi judeţele din sudul ţării (Mehedinţi, Olt, Dolj, Teleorman, Ilfov), dar şi cele din Vest (precumpănitor Aradul şi Timişul) contează în ceea ce numim balanţa cerealieră a ţării. Cum şi Franţa, de pildă, o ţară cu agricultură competitivă la nivel european (70,7 miliarde euro valoarea producţiei agricole în 2016 potrivit datelor l’Insee Agreste; 6,1 miliarde euro, excedent comercial agroalimentar; 9 miliarde euro, fonduri primit anual prin PAC), este lovită de un val de aer rece – neobişnuit pentru acest moment calendaristic – provenind din Rusia, – 33 departamente plasate sub codul portocaliu – publicaţia de specialitate „La France Agricole”, în ediţia online, titrează sub supratitlul „Intemperies«Les cultures resistent encore». Aşadar, cum se „iese” din această iarnă, calică până acum în ninsori, binefăcătoare pentru marile exploatări agricole, reprezintă o problemă de securitate alimentară, deşi codul galben, instituit şi în judeţe cu potenţial agricol, unde zăpada era dorită spre a atenua efectele gerului, repetăm, nefast la sfârşitul lunii februarie, are în vedere viscolul, cu precădere, şi nicidecum căderea abundentă de zăpadă. Ca să conchidem, afirmaţia „este bine până acum”, a ministrului Petre Daea e mai degrabă politică, decât agrotehnică. Dorită zăpada este pe câmp, şi mai puţin în oraşe, ceea ce evident nu se poate.