Spitalul Judeţean mai are nevoie de 300 de asistenţi şi medici

0
42

Ca în mai toate unităţile sanitare cu paturi din ţară, şi la Spitalul Judeţean din Craiova lipsa medicilor şi a asistenţilor medicali se resimte din plin pe anumite secţii. În mare, s-a calculat că ar mai fi nevoie de aproximativ 300 de angajaţi pentru ca spitalul să funcţioneze la capacitatea propusă în normativul de personal.

În prezent, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Craiova numără puţin peste 3.000 de angajaţi, cu tot cu medicii rezidenţi, care au un statut special. Volumul de muncă este însă pe măsură. Peste 125.000 de pacienţi trec anual numai prin Unitatea de Primiri Urgenţe a unităţii sanitare craiovene, cea mai mare din Oltenia.

Printre secţiile care ar mai avea nevoie de medici se regăsesc cele de neurochirurgie, oncologie, chirurgie vasculară sau cardiologie. În schimb, au nevoie de personal auxiliar şi asistenţi medicali secţiile de Anestezie Terapie Intensivă, Compartimentul de Arşi – unde, în mod obişnuit, normarea ar trebui să fie de un asistent la trei paturi – dar şi chirurgia.

„Ar mai fi nevoie de 300 de medici şi asistenţi medicali pentru a a acoperi necesarul din normativul de personal. Problema este că de patru ani nu se mai organizase concurs. În iarnă au fost scoase câteva posturi, şapte la număr, dar doar două pe durată nedeterminată. Noi milităm pentru eliminarea deficitului. Există un deficit şi la capitolul personal auxiliar pentru că salariile sunt foarte mici”, a declarat Ion Cotojman, preşedintele sindicatului Unimedical.

Peste 3.000 de cadre medicale au plecat în străinătate

Lipsa de personal este dată şi de migraţia cadrelor medicale către spitalele din străinătate. Reprezentanţii Colegiului Medicilor au avertizat că, şi pe parcursul anului trecut, exodul medicilor peste hotare a continuat. Astfel, aproape 3.000 de specialiști au solicitat Colegiului Medicilor din România (CMR) certificatele profesionale curente pentru a putea lucra în străinătate.

Din 2007 până în prezent, peste 14.000 de medici şi 50.000 de asistenţi medicali au părăsit sistemul sanitar românesc pentru a profesa în spitalele din străinătate. Aproximativ 3% dintre doctorii români şi 5-10% dintre asistente emigrează în fiecare an, iar cele mai frecvente destinaţii sunt Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie şi ţările din nordul Europei. În plus, statul român a pierdut şi foarte mulţi bani. Pentru formarea unui medic timp de şase ani, statul cheltuieşte aproximativ 30.000 de lei, iar pentru specializarea acestuia, încă 21.000 de lei, în total aproximativ 51.000 de lei în total. Şi mai îngrijorător este însă faptul că, anul trecut, s-a coborât sub pragul critic de 40.000 de medici cu liberă practică în Romania.

Peste 100 de medici au solicitat certificate de conformitate

Deficitul de medici se resimte în toată ţara. După calculele reprezentanţilor Colegiului Medicilor, în 27 de judeţe existau unităţi sanitare care funcţionau fără a fi acoperite din punct de vedere al personalului medical. Nu face excepţie nici Doljul din această ecuaţie.

Nu mai puţin de 225 de asistenţi medicali şi 121 de medici au solicitat la Direcţia de Sănătate Publică certificate de conformitate care atestă obţinerea titlului de medic, medic dentist, farmacist, asistent medical, medic specialist sau medic primar. Aceste documente sunt necesare, în general, pentru a putea lucra în alte ţări din Uniunea Europeană. Exodul medicilor s-a accentuat în ultimii ani. Dacă în 2009 plecau peste hotare 60 de doctori din Dolj, în 2010 numărul acestora ajungea la 70, iar în 2011 emigrau 85 de cadre medicale, în 2012, 113 medici doljeni şi-au căutat de lucru în diferite colţuri ale Europei, iar anul trecut nu mai puţin de 163.

În ceea ce priveşte motivele emigrării cadrelor medicale, studiile arată că migraţia din România a fost declanşată odată cu aderarea la Uniunea Europeană şi debutul crizei economice. Până la sfârşitul anului 2009, această situaţie a început să aibă un impact puternic asupra forţei de muncă din sectorul sanitar, a numărului de angajaţi şi salarizării, iar aceste transformări au determinat emigrarea personalului din domeniul sănătăţii.