Am văzut şi ne-am convins: „Argo” şi Ben Affleck, marele învingător la a 85-a ceremonie a Oscarului, n-au întrunit depline sufragii, comentariul unui critic avizat precum filmologul și doctorul în cinematografie Cristian Tudor Popescu, pe site-ul „Gândul”, fiind mai degrabă maliţios şi, în multe privinţe, nu atât original, cât, poate, nedrept. Opţiunea pentru lungmetrajul „Lincoln”, în reconstituirea lui Steven Spielberg, e realmente discutabilă în „unităţi morale”, fiindcă, şi dacă e bine intenţionată, corupţia nu e recomandată. Chiar dacă în discuţie sunt cauze mari, precum al 13-lea Amendament la Constituţie, care stipula desfiinţarea sclaviei, dar nu punea capăt Războiului Civil. În „Argo”, Hollywood-ul şi CIA merg, „mână-n mână”, mesaj care vine mură-n gură din scenariul filmului. CIA avea nevoie să-şi mai aranjeze imaginea. Şi nu putea rata prilejul. Ca şi în „Zero Dark Thirthy”, nominalizat la Oscar, film care s-a văzut răsplătit cu o statuetă mai nereprezentativă, doar pentru montaj şi sunet. Deşi scenariul e fabulos. Iar Jessica Chastain prinde un rol magnific. Faptul că Michelle Obama a anunţat vestea cu numele câştigătorului… „Argo”, de Ben Affleck, a produs destule comentarii. A fost o surpriză generală ca First Lady să apară în video pentru a pronunţa un asemenea verdict, după ce a deschis plicul. Toate lungmetrajele anterioare ale lui Ben Affleck („Gone baby gone”, „The Town”) pălesc în faţa lui „Argo”, un thriller care a obţinut premiul pentru cel mai bun montaj şi cel mai bun scenariu adaptat, având toate calităţile pentru a repurta statueta. Este un thriller politic care face gloria Hollywood-ului şi a Statelor Unite. Este un lungmetraj despre exfiltrarea a şase resortisanţi americani, prinşi în Iran, în 1979, de revoluţia islamică, refugiaţi la ambasada Canadei din Teheran. Pentru a-i scoate din ţară, un agent CIA, Tony Mendez, apelează la un scenariu de science-fiction, inspirat din documente declasificate, care va avea succes pe aeroportul Mehrabad, din Teheran. În discursul său, Ben Afflek l-a omagiat pe Steven Spielberg, marele perdant al serii. După ce câştigase două Globuri de aur, fiind remarcat la premiile BAFTA, Ben Affleck a explodat cu „Argo” şi barba sa. Încât succesul este fără apel: o chestiune de barbă. Media iraniană a calificat luni drept „politică” atribuirea Oscarului pentru cel mai bun film lui „Argo”. În opinia televiziunii publice iraniene, care a evocat Oscarul acordat lui „Argo”, a 85-a ceremonie de decernare a acestor premii „a fost cea mai politică din toate timpurile”. Prezentatorul canalului iranian l-a acuzat pe Ben Affleck, realizator şi principal interpret în film, de „exagerări”, făcându-i şi alte reproşuri. De critici n-a fost scutită nici soţia preşedintelui american, Michelle Obama, intervenţia acesteia „întărind convingerea că este recompensat un film cu motive politice”. Pentru Agenţia Fars, afiliată Gardienilor Revoluţiei, corpul de elită iranian, „Argo” este un film „anti-Iran”, finanţat de „o antrepriză sionistă”, aluzie la compania de producţie Warner Bross. Inclusiv Ghidul suprem iranian, ayatolahul Ali Khameney, a acuzat Hollywood-ul de a fi o maşină „totalmente politică, destinată propagării mesajelor Washington-ului”. „Hollywood-ul este totalmente politic. (…) Producerea de filme politice anti-iraniene şi recompensarea acestor filme este un semnal clar că politica şi arta sunt amestecate în SUA”, a precizat Ghidul suprem, într-o aluzie la „Argo”. Relaţiile între Hollywood şi Iran păreau reîncălzite anul trecut, când pelicula iraniană „O separare” a primit Oscarul pentru cel mai bun film străin. În plan politic, Iranul şi SUA nu au relaţii diplomatice de la criza ostaticilor, şi tensiunile persistă, alimentate de programul nuclear iranian, la care ţările occidentale au destulă îngrijorare. Un detaliu: diplomaţii exfiltraţi părăsiseră ambasada americană la 4 noiembrie 1979, când studenţii islamişti au luat ostatice 52 de persoane, care n-au fost eliberate decât 444 de zile mai târziu. Ceea ce se anticipează e că încasările vor fi fabuloase.
