Amplu concert vocal-simfonic, astă-seară, de la ora 19.00, la Filarmonica „Oltenia”, sub bagheta dirijorală a maestrului clujean Emil Siegbert Maxim, muzician cu o carieră impresionantă, distins în anul 2004 cu Ordinul „Meritul Cultural”.
Prima parte a programului este consacrată creaţiei lui Wolfgang Amadeus Mozart: se interpretează Uvertura operei „Clemenza di Tito”, K. 62, şi Sinfonia Concertante în Mi bemol major pentru oboi, clarinet, corn, fagot şi orchestră, K. 297b, solişti fiind craiovenii Liviu Fărcaş-Berechet (oboi), Liviu Chisăr (clarinet), Gheorghe Dondoe (corn) şi Manuela Ghiţă (fagot).
În partea a doua, propusă spre audiţie este una dintre cele mai impresionante creaţii vocal-simfonice: „Te Deum” în Do major, WAB 45, pentru solişti, cor şi orchestră, aparţinând compozitorului austriac Anton Bruckner. Orchestrei Simfonice i se va alătura Corala Academică a instituţiei, ca şi soprana Diana Ţugui, alto Mihaela Popa, baritonul Ioan Cherata, invitat special fiind tenorul Sorin Lupu, de la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca.
Biletele pentru concert se găsesc la Agenţia Filarmonicii şi costă 15 lei, elevii, studenţii şi pensionarii putând să le achiziţioneze cu reducere, la 8 lei.
În prezent solist al Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca, invitatul din această seară, tenorul Sorin Lupu, a absolvit Şcoala de Arte, secţia canto, prof. Vasile Boldor (1996-1999), apoi Academia de Muzică „Gheorghe Dima” – Facultatea de Canto, clasa prof. Gheorghe Mogoşan (1999-2004). Tot aici, în 2006 a absolvit cursurile de master în specializarea Stilistica Interpretării Cântului. De-a lungul carierei artistice, a acumulat o bogată experienţă corală şi solistică, fiind invitat să colaboreze cu principalele instituţii operistice din România. Abordează un repertoriu vast şi dificil, obţinând roluri importante de operă şi operetă.
„Te Deum” în Do major, WAB 45, pentru solişti, cor şi orchestră reprezintă o falnică şi monumentală articulaţie sonoră de cea mai solidă esenţă arhitecturală, tipică stilului gotic. Pentru înălţarea acestui măreţ eşafodaj melodic, Bruckner a pus în valoare vechiul imn creştin „Te Deum” (datând din orizontul anului 370 d. H.), al cărui text cultic aparţine Sfântului pelasg Niceta Remesianu din Dacia (aprox. 340-416). După cum el însuşi mărturisea, A. Bruckner a dedicat această lucrare „lui Dumnezeu, drept recunoştinţă pentru a mă fi păstrat sănătos, după atât de mult chin îndurat la Viena.”
Lucrarea este structurată în cinci părţi, un lucru destul de neobişnuit, dacă ne raportăm la opţiunile frecvente ale altor compozitori care au valorizat motivul „Te Deum”. Compozitorul a început să lucreze la el în 1881, la începutul lunii mai, atenţia fiindu-i, totuşi, distrasă, de o altă lucrare amplă, Simfonia a VI-a. Însă abia când se apropia de finalizarea Simfoniei a VII-a a reuşit să se aplece cu pasiune asupra „Te Deum”-ului, pe care l-a definitivat la data de 7 martie 1884.
Lucrarea a văzut lumina tiparului un an mai târziu, cu sprijinul lui Theodore Rättig, care i-a achitat compozitorului 50 de guldeni, „unica sumă pe care ar fi câştigat-o vreodată în calitate de compozitor, de-a lungul întregii sale vieţi”. De asemenea, prima audiţie a lucrării a avut loc „în mica sală Musikverein din Viena, la 2 mai 1885”, partitura ansamblului orchestral fiind substituită de două piane. Un an mai târziu, la 10 ianuarie, lui Hans Richter i-a revenit meritul de a fi dirijat prima versiune orchestrală a lucrării.
Opera „Titus” sau „Clemenza di Tito”, K. 621 a fost comandată de autorităţile oraşului Praga în luna august a anului 1791, pentru festivitatea încoronării lui Leopold al II-lea ca rege al Boemiei. Libretul mediocru al acestei lucrări (scris de Metastasio şi revizuit de Mazzola) a fost impus compozitorului pentru faptul că omagia clemenţa unui rege roman, ceea ce constituia o pildă pentru generaţiile următoare. Cât despre Simfonia concertantă în Mi bemol major pentru oboi, clarinet, corn, fagot şi orchestră, K. 297b, aceasta a fost desăvârşită în anul 1778, la Paris, şi este alcătuită din trei părţi, respectând structura componistică a concertelor.
