Timp de 10 zile, începând cu 14 august, studenții Facultății de Drept, Universitatea din Craiova, au participat, la Râșnov, la Școala de Vară “Astra” , din cadrul Festivalului de Film și Istorie Râșnov, luând parte la un amplu program construit în jurul dialogului, al educației civice și al înțelegerii societății românești.
Echipa Facultății de Drept a fost formată din studenții din anul I, Rebeca Pușcu și Andrei Predescu, fiind coordonați de cadrele universitare prof.univ.dr. Sevastian Cercel și asist.univ.dr. Oana Retea. Dezbaterile, atelierele de dezvoltare personală, întâlnirile cu specialiști și personalitățile din domenii diverse (Alina Pavelescu-director adjunct Arhivele Naționale ale României, Adrian Cioroianu -istoric, diplomat, profesor Universitatea din București, Dan Manolache -jurnalist, Ana Blandiana -scriitoare, Anca Lăzărescu –jurnalist, Victor Giosan –economist, Adina Măglan- cercetător Diaspora, șmd.) precum și activitățile culturale (Concert Byron în cetate, etc.)au creat un cadru propice în care tinerii au putut să își pună întrebări, să își formeze opinii și să discute direct despre problemele istorice, politice, contemporane ale României.
Pagini de jurnal
Ideea principală a fost preocuparea studenților juriști pentru dezvoltare și pregătire multidisciplinară. Nu puteau lipsicuriozitatea intelectuală și gândirea critică. Dovezile muncii studenților sunt reflectate în “Jurnalul” Școlii de vară, de la Râșnov, din 2026, ținut de studenții Andrei Predescu și Rebeca Pușcu, din care prezentăm câteva fragmente, participarea Facultății de Drept, devenind astfel o tradiție, începută în 2025 de studenții, tot din anul I, atunci, Cristian Teacă și Mihnea Șoșoi:
” ..Ziua 1-14 august…. Ziua 2-15 august…Programul a început cu o incursiune în istoria modernă a țării, prin dezbaterea „Proiect România 1848–1989. Construcție și deconstrucție”. Am urmărit transformările prin care a trecut România de la Revoluția de la 1848 până la căderea comunismului și am discutat despre felul în care contextul actual, european și geopolitic a influențat evoluția statului român. Incursiunea a fost continuată prin dezbateri privind anii ’90 și dificultatea tranziției de la comunism la democrație. Experiențele invitaților au oferit o perspectivă directă asupra începuturilor democrației post-decembriste, asupra rolului societății civile și asupra provocărilor întâmpinate în primii ani de libertate.
Ziua 3-16 august…O altă direcție importantă a dezbaterilor a fost reprezentată de problemele societății românești contemporane. Întrebările „Ce ne (mai) unește? Lăsăm pe cineva în urmă?” au adus în discuție inegalitățile dintre regiuni, diferențele dintre mediul urban și cel rural, minoritățile și problemele administrației publice.
Discuțiile au continuat cu tema diasporei și a relației acesteia cu România. Astfel, am aflat despre contribuția românilor plecați în străinătate, despre dificultățile întâmpinate de aceștia și despre nevoia unei relații mai eficiente între diaspora și instituțiile statului. Ideea centrală a fost că diaspora este o comunitate care poate contribui activ la dezvoltarea României.
În același timp, Școala de Vară a pus accent pe înțelegerea instituțiilor democratice. Dezbaterea despre Constituțiile României a urmărit evoluția constituțională a statului și a abordat teme precum separația puterilor, rolul Curții Constituționale și al Avocatului Poporului, dar și importanța educației civice. Pentru noi a reprezentat o ocazie de a înțelege mai bine mecanismele prin care funcționează statul și responsabilitatea pe care cetățenii o au în raport cu acestea.
O perspectivă interdisciplinară asupra societății a fost oferită de dezbaterea „Cum se modelează gândirea și atitudinea unui popor?”, în cadrul căreia istoria, sociologia, lingvistica și psihologia s-au întâlnit pentru a explica modul în care se formează valorile și comportamentele colective.
Temele abordate au depășit sfera strict socială și politică. Tranziția energetică a fost analizată din perspectiva securității energetice, a prețurilor și a impactului asupra mediului, dar și prin prisma riscului ca anumite comunități vulnerabile să fie afectate de schimbările necesare. Viitorul României în Uniunea Europeană a constituit o altă temă importantă. Am discutat despre beneficiile integrării europene, utilizarea fondurilor europene, competitivitatea României, aderarea la zona euro și nevoia unei strategii naționale coerente.
În acest context a existat și o dezbatere care a pus în discuție relația dintre stat, societate și identitatea națională. Noi am reflectat asupra modului în care România este reprezentată în exterior, asupra unei viziuni coerente și asupra nevoii de a construi o poveste comună despre cine suntem și ce vrem să devenim.
O perspectivă regională a fost reprezentată de problematica Republicii Moldova….
…Experiențele invitaților ne-au oferit posibilitatea de a înțelege mai bine dificultățile unui stat aflat într-un proces complex de reformă și integrare europeană.
…Ziua 4-17 august… Ziua 5- 18 august….Programul școlii de vară a inclus numeroase ateliere de dezvoltare personală și întâlniri cu personalități din domenii diferite, oferind exerciții de reflecție, discuții despre propria persoană și oportunități de dialog direct.
Ziua 6- 19 august…Întâlnirile pe grupe de interes și sesiunile de lucru în echipă ne-au oferit posibilitatea de a transforma ideile discutate în proiecte și propuneri proprii.
Experiența Școlii de vară a continuat cu proiecții de film ce au adus în atenție povești și perspective diferite, și cu concerte care au oferit momente de relaxare și socializare, creând unui spațiu în care educația și cultura au făcut coeziunea grupului.
Ziua 10-23 august… După ce am ascultat opinii, am participat la dezbateri și ateliere și am lucrat în echipe, am avut ocazia să ne formulăm propria viziune asupra României anului 2050. Manifestul a transformat ideile acumulate pe parcursul celor 9 zile într-o perspectivă comună asupra viitorului….”
