Peste o sută de cazuri de rujeolă confirmate în ultima săptămână

0
56

Numărul cazurilor de rujeolă este în continuă creştere ajungând în prezent la 8.937, din care 33 de decese (9 în judeţul Timiş, 6 în judeţul Arad, 7 în judeţul Dolj, 3 în judeţul Caraş Severin, 1 în judeţul Bihor, 1 în judeţul Cluj, 1 in judeţul Călăraşi, 1 în judeţul Satu Mare, 1 în judeţul Vaslui, 1 în judeţul Galati, 1 in judeţul Mureş şi 1 în Bucureşti). Cel de-al 33-lea deces a survenit la o fetiţă cu malnutriţie şi retard psihomotor sever în vârsta de 10 luni. Aceasta este cetaţean irakian care a intrat în ţară (judeţul Timiş) la data de 7 iulie a.c. Copilul a fost confirmat cu rujeola serologic şi prin izolare virală în luna august.

rujeolaRujeola este o boală infecţioasă transmisibilă pe cale respiratorie, extrem de contagioasă, care adesea duce la complicaţii. Din patru persoane care fac rujeolă, una are nevoie de spitalizare. Pentru 1 din 1.000 de bolnavi de rujeolă, boala este mortală. Vaccinul împotriva rujeolei protejează copiii împotriva acestei boli. În România, 9 din 10 părinţi îşi vaccinează copiii. În Dolj, au fost diagnosticate, de la începutul epidemiei, 492 de îmbolnăviri, dintre care două în ultima săptămână.

96% din cazurile de rujeolă, confirmate la persoane nevaccinate

Dintre cele aproape 9.000 de cazuri de rujeolă, confirmate de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, 96% au fost confirmate la persoane nevaccinate. 2.64% din cazuri au fost înregistrate la persoane cărora le-a fost administrată doar prima doză din vaccinul RRO (rujeolă-rubeolă-oreion), în timp ce numai 1% din cazuri au fost raportate la persoane complet vaccinate (au primit ambele doze).

De altfel, 20% din totalul îmbolnăvirilor s-au petrecut la copii sub 1 an, care sunt prea mici pentru a fi vaccinaţi – administrarea primei doze de vaccin RRO se face începând cu vârsta de 1 an.

Pentru atingerea nivelului de imunitate a populaţiei este necesară o acoperire vaccinală de 95% pentru prima şi a doua doză de vaccin RRO. Ca măsură de limitare a extinderii epidemiei de rujeolă, la nivel naţional a fost organizată o campanie suplimentară de vaccinare cu RRO a copiilor nevaccinaţi şi incomplet vaccinaţi. Însă, deocamdată, rata de imunizare rămâne destul de redusă chiar şi în judeţele în care nu au lipsit dozele de vaccin antirujeolic.

Prioritate la vaccinare au copiii proveniţi din familii defavorizate

rujeola 1Imunitatea împotriva infecţiei rujeolice se dobândeşte fie prin trecerea prin infecţie, fie prin vaccinare. Boala se manifestă prin febră înaltă, conjunctivită (aspect de „copil plâns”), rinoree, tuse, erupţie (pete catifelate roze pe faţă, ulterior trunchi şi membre). Rujeola poate evolua sever cu pneumonie, encefalită sau se poate suprainfecta bacterian. În situaţii foarte rare, virusul nu este eliminat din organism şi peste ani produce panencefalita sclerozantă subacută, boală care, deşi este extrem de rară, este extrem de periculoasă, ducând invariabil la deces.

Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne a demarat o campanie de vaccinare antirujeolică. Vaccinarea reprezintă singura metodă eficienta de lichidare a epidemiei de rujeolă.  Astfel vor fi prevenite îmbolnăvirile  şi complicaţiile aferente bolii, care se pot solda cu deces. Prioritate au copiii proveniţi din familii defavorizate, cu acces dificil la serviciile medicale, unde este de aşteptat ca procentul de vaccinare să fie redus. Se urmăreşte ca toţi copiii cu vârste cuprinse între nouă luni şi nouă ani să fie vaccinaţi, acestea fiind grupele de vârstă care sunt cele mai afectate de epidemie.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii subliniază importanţa vaccinării, atât în scopul imunizării fiecărei persoane care beneficiază de vaccin, cât şi în scopul construirii unei bariere de protecţie şi pentru persoanele din jurul celor vaccinate: copii mai mici de vârstă care încă nu pot fi vaccinaţi; colegi sau alţi copii care sunt alergici la vaccin; bunici cu sistemul imunitar slăbit. De asemenea, specialiştii atrag atenţia asupra importanţei respectării schemelor naţionale de vaccinare pentru a asigura cea mai bună protecţie posibilă împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.