Rectorul Universităţii din Craiova: „Învăţământul românesc are succesele şi eşecurile, dar, mai ales, are acuta nevoie de o direcţie”

0
134

spanuÎn primele 4 luni de mandat ale noii conducerii a Universităţii din Craiova au fost depuse 69 de proiecte, dintre care 53 cu agenţi economici – Bridge Grant – Transfer de cunoaştere la agentul economic; PEC – Proiecte de cercetare exploratorie. Au fost semnate protocoale de colaborare cu cele două firme din Marea Britanie care şi-au deschis fabrici la Craiova: Portsmouth Aviation şi Spirit Circuits. În plus, se lucrează la un proiect cu RAT Craiova, pentru modernizarea ramelor de tramvai. Situaţia financiară a Universităţii din Craiova a fost îmbunătăţită prin renegocierea unor contracte. La cel de furnizare a energiei electrice s-a obţinut, pentru următorii doi ani, un beneficiu de 300.000 de lei. Câştigarea a trei proiecte depuse la UEFISCDI din Fondul de dezvoltare instituţională, în valoare de 630.000 lei, pentru Staţiunea Didactică de la Râmnicu Vâlcea, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră şi dezvoltarea Registrului Matricol Unic este de dată recentă şi vine să confirme dorinţa actualei conduceri de a gestiona eficient resursa financiară.

          Pentru prima dată, în această toamnă, deschiderea noului an universitar se va desfăşura sub o nouă conducere, desemnată în urma scrutinului care a avut loc la Universitatea din Craiova, cu Dumneavoastră în postura de Rector. Ce survine nou?

          Rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Cezar Ionuţ Spînu: Da, universitarii craioveni au decis să schimbe echipa de management din ultimii 4 ani. Acest lucru arată nevoia de a te ocupa mai mult şi în chip real de resursa umană, spre exemplu, de acordarea unei atenţii similare provocărilor diverselor facultăţi şi programe de studii. Noua echipă managerială a venit cu acest mesaj de reconciliere şi de consolidare, de implicare masivă a colegilor în realizarea şi implementarea diverselor proiecte. Programul managerial pe care l-au votat colegii mei în februarie are ca bază mecanismele creşterii inteligente şi ale colaborării cu comunitatea. Scopul nostru esenţial este să contribuim la crearea efectului de atracţie pentru regiune, pentru că, până la urmă, acesta este şi scopul unei instituţii de învăţământ superior – să creeze know – how pentru spaţiul de la care se revendică. De aceea, un alt pilon, dacă vreţi, al planului managerial la care fac referire, este crearea de parteneriate, pe care am început deja să le dezvoltăm intensiv la toate nivelurile (departament, facultate, universitate) cu mediul de afaceri, precum şi cu comunitatea publică centrală şi locală, parteneriate în virtutea cărora să creăm şi programe de dezvoltare locală şi regională.

          În acest sens, unul dintre obiectivele noastre esenţiale este diversificarea ofertelor educaţionale prin conversie, dubla specializare, dezvoltarea masteratului didactic, dar şi întărirea centrelor regionale.

          Care dintre punctele forte ale programului Dumneavoastră din proiectul de management au aplicabilitate imediată?

          Pentru început – căci vorbim de primele 4 luni de mandat – am demarat programul de stimulare a parteneriatelor cu mediul socio-economic, dar şi de dezvoltare a relaţiilor internaţionale. Fiecare dintre proiectele din planul managerial, respectiv din planul strategic au termene stabilite, au o perioade de execuţie. Au fost depuse în această perioadă 69 de proiecte, dintre care 53 cu agenţi economici (Bridge Grant – Transfer de cunoaştere la agentul economic; PEC – Proiecte de cercetare exploratorie). De asemenea, am semnat protocoale de colaborare cu cele două firme din Marea Britanie care şi-au deschis fabrici la Craiova: Portsmouth Aviation şi Spirit Circuits. În plus, lucrăm la un proiect cu RAT Craiova, pentru modernizarea ramelor de tramvai.

        Şi, lucrul cel mai important – situaţia financiară a Universităţii din Craiova. Am renegociat şi renegociem în continuare contracte de diferite tipuri. Ce am reuşit:

– un beneficiu al  Universităţii din Craiova la contractul de furnizare a energiei electrice de 300.000 lei pe următorii doi ani;

– încasarea debitelor restante (unele de 12-17 luni) în cuantum de 500 000 lei;

– bugetarea, cu finanţare de la MENCŞ, a unor proiecte începute dar nefinanţate la acel moment (cum ar fi punctul termic de la campusul Automatică – Inginerie Electrică şi proiectul PSI de la Facultatea de Mecanică) în valoare de 800 000 lei;

– Câştigarea a trei proiecte depuse la UEFISCDI din Fondul de dezvoltare instituţională, în valoare de 630.000 lei (pentru Staţiunea Didactică de la Râmnicu Vâlcea, Centrul de Consiliere şi Orientare în Carieră şi dezvoltarea Registrului Matricol Unic)

          Se întâmplă un lucru. Facultăţi cu tradiţie, chiar recent, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor a sărbătorit o frumoasă vârstă de activitate academică, instituţie ce a format de-a lungul anilor mari specialişti ai Olteniei şi nu numai, au totuşi firave apariţii în spaţiul public. Acceptaţi această realitate?

          Universitatea din Craiova prin Prorectoratul de Relaţii Internaţionale şi Imagine Academică, respectiv prin Departamentul de Imagine Academică a desfăşurat acţiuni de promovare fără precedent ca amploare şi intensitate.

          Astfel, în cele câteva luni, s-au emis peste 300 de comunicate şi alte materiale de presă, s-au stabilit parteneriate cu toate instituţiile de presă locală tradiţională, se desfăşoară acţiuni de promovare online, repet, fără precedent. De asemenea, suntem prezenţi pentru prima dată pe platforme de ştiri naţionale şi la posturi de ştiri naţionale cu materiale pozitive. Toate facultăţile Universităţii din Craiova au beneficiat de un program de promovare în condiţii de similaritate, tocmai pentru a veni în sprijinul tuturor colegilor noştri. Se urmăreşte acum o strategie, chiar una complexă, cu un public ţintă clar delimitat, iar principala grijă a fost ca toate facultăţile, fiecare facultate în parte să aibă prezenţă mediatică, spre deosebire de anii trecuţi când discursul public, ştiţi bine, era unifocalizat.

          Pentru admiterea de anul acesta s-au folosit sistematizat şi resursele pe care Universitatea le are la dispoziţie (Tele U, Radio Campus, site-ul instituţiei, pagina de Facebook, canalul youtube – pe care acum sunt prezente clipuri, emisiuni, alte materiale promoţionale pentru toate facultăţile). S-au creat aproape 200 de afişe pentru mediul online. Nu este deloc puţin lucru.

          Pe lângă facilităţile create la nivel centralizat, fiecare facultate a avut libertatea şi, de ce nu, obligaţia, să-şi construiască propriul program de promovare în acord cu strategia generală.

          În ceea ce priveşte aniversările pentru care ne pregătim, permiteţi-mi să vă spun că încă nu a venit clipa jubileului la care vă referiţi. Suntem în pregătiri şi îi ajutăm pe colegii de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor şi pe cei de la Facultatea de Automatică, Calculatoare şi Electronică cu tot ce ne solicită, ambele facultăţi vor marca în octombrie împlinirea a 50 de ani de la înfiinţare. Puteţi afla informaţii şi de pe ucv.ro, din hotărârile Consiliului de Administraţie. De asemenea, vă informez că mai avem şi alte cifre rotunde şi onorante de sărbătorit (70 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Craiova prin Legea nr.138 pentru înfiinţarea şi organizarea Universităţii din Craiova şi a Eforiei ei din 21 aprilie 1947), dar există un plan pe care vi-l vom dezvălui la momentul oportun.

          Mediul academic depinde în măsură covârşitoare de ce livrează învăţământul liceal. În acest an, liceele emblematice şi-au menţinut performanţele şi foarte mulţi elevi au medii foarte bune. Este o proiecţie adevărată a procesului de învăţământ sau o fotografie mişcată?

          Dacă vă referiţi la faptul că, după rezultatele de la examenul de bacalaureat, se menţine topul cunoscut al liceelor, statisticile sunt de necontrazis. Învăţământul românesc are succesele şi eşecurile, dar, mai ales, are acuta nevoie de o direcţie. În afară de „reformita cronică” de care s-a vorbit şi la dezbaterea prezidenţială „România educată” inaugurată la Universitatea din Craiova, altceva coerent nu se prea poate spune despre imaginea învăţământului românesc. Pendulăm între lamentaţii privind exodul copiilor şi discursuri nervoase, nu neapărat acoperind vreo substanţă reală. În ceea ce priveşte Universitatea din Craiova, cred că noi am demonstrat că am intrat într-o nouă etapă. După cum aţi văzut cu siguranţă din mesajele noastre lansate în spaţiul public, căutăm tineri care sunt gata să schimbe mentalităţile, îi căutăm pe oamenii care ştiu că depinde şi de ei să-şi construiască o carieră.       Universitatea din Craiova le creează prin resursele umane şi materiale premisele, dar succesul depinde de dorinţa lor de a se implica în propria formare.  În loc să stăm să ne plângem că nu se mai dau repartiţii (cine a trăit vremurile, ştie că lucrurile nu stăteau chiar aşa cum le reţine memoria afectivă), în loc să stăm să ne plângem din fel şi fel de motive, poate învăţăm că o afacere, o carieră ţi-o construieşti până la urmă cu propriile forţe, cu abilitatea şi disponibilitatea de a învăţa. Această încremenire în statutul de victimă sau de martir care defineşte sistemul de învăţământ românesc trebuie totuşi înlocuită cu reamintirea rolului educaţiei în viaţa nu a societăţii, ci a fiecăruia dintre noi, cu respectul faţă de oamenii de la catedră – respect pe care noi înşine trebuie să ni-l recâştigăm, cu această cultură a competiţiei reale, în locul falsei competiţii între prejudecăţi. După atâtea şi atâtea reforme, după atâtea şi atâtea enervări, copiii noştri tot memorează comentarii, şcolile tot nu au mijloace să-şi dezvolte partea aplicativă a educaţiei.

          Un paradox. În timp ce unele facultăţi tehnice caută o bază pentru efectuarea practicii, altele cum ar fi cele de Agronomie, Horticultură, excelente odinioară, sunt acum rupte de procesul de practică, apreciindu-se că instrumentele IT pot substitui câmpul, livada sau uneltele de lucru. Chiar şi cu Grădina Botanică este o discuţie şi rămâne de văzut dacă, după reabilitare, mai păstrează statutul de Grădină Botanică.

      Vă asigur că este doar o percepţie uşor greşită pentru că, în realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Universitatea are trei staţiuni didactice la Caracal, Banu Mărăcine şi Râmnicu Vâlcea. Lucrăm la un plan de înfiinţare a unor centre de practică pentru facultăţile de Agricultură şi Horticultură astfel:

– Am înfiinţat o plantaţie de 10 ha viţă de vie la Banu Mărăcine şi deja studenţii au efectuat practică la această locaţie.

– La staţiunea de la Caracal (unde Universitatea din Craiova este într-un contract de asociere în participaţiune) am convenit cu asociatul ca peste 200 ha de teren să fie scoase din acest contract. Pe aceste suprafeţe se vor face cercetare şi practică cu studenţii.

– În ceea ce priveşte Grădina Botanică, prin protocolul semnat cu Consiliul Local Craiova, ea îşi păstrează statutul de grădină botanică, iar în serele care aparţin Universităţii din Craiova studenţii vor face practică. Mai mult, avem în vedere reabilitarea acestora pentru a crea condiţii cât mai bune studenţilor.

          Cum vă racordaţi la cerinţele actuale ale pieţei forţei de muncă?

          Întâi de toate, prin oferta noastră educaţională în permanentă îmbogăţire. Periodic, Universitatea din Craiova îşi schimbă tabloul specializărilor tocmai în funcţie de concluziile studiilor şi analizelor pe care noi le facem împreună cu partenerii noştri economici. Noi specializări, programe de reconversie, mastere, direcţii de cercetare, toate acestea sunt tehnici de racordare la cerinţele imediate ale pieţei.